Chaenomeles japonica numit popular Gutui japonez, este un arbust ornamental originar din Japonia dar care se cultivă în Europa și în multe părți din Asia și America. Arbustul face parte din familia rozaceelor. În țările baltice, este cultivat pentru fructele sale comestibile.
Gutuiul japonez sau „Red Trail” este un arbust foarte decorativ, o specie rustică și rezistentă care înflorește primăvara devreme înainte și în timpul înfrunzirii. Perioada de înflorire este îndelungată, din luna martie și până în mai. Toamna, apar fructele care deși sunt comestibile, au un gust amar și sunt inferioare gutuiului.
Arbustul are circa 1–2 m înălțime și ghimpi pe ramuri. Frunzele sunt lat-lanceolate, cu marginea serată, verzi-roșcate, lucioase. Florile sunt de obicei roșii, dar pot fi albe sau roz. Acestea sunt mari, decorative, grupate câte 2-3 axilar și apar în martie-mai. Fructele de circa 3–4 cm în diametru, sunt mici, galbene, acre, aromate.
Foto: Pixabay/ Mari Loli
Plantare Gutui japonez
Plantarea Gutuiului japonez se poate face primăvara sau toamna, în perioada de repaus vegetativ, la temperaturi de peste 5 grade Celsius, dacă solul nu este înghețat și nu există pericol de îngheț.
Imediat după plantare, se calcă bine pământul pentru a compacta solul și se udă din abundență. Dupa aceea, se menține pământul mereu reavăn.
Îngrijire
Foto: Pixabay/ Hans
Gutuiul japonez preferă zone ȋnsorite și soluri cu umiditate medie, bine drenate. Așadar, se dezvoltă bine într-un loc parțial sau complet însorit sau chiar la umbră, în soluri fertile și argiloase. În soluri calcaroase va avea o creștere lentă.
Udarea se face regulat, pentru a menține pământul reavăn, însă suportă și seceta. Pentru stimularea creșterii și înfloririi se administrează un îngrățământ în cazul arbuștilor decorativi sau plantelor cu flori.
Plantele mature pot tolera seceta și gerul, dar numai pe perioade scurte. Este o plantă care rezistă la poluarea din orașe, fiind folosit ȋn aranjamentele de lȃngă șosele. Toaletarea tufelor se poate face numai după trecerea perioadei de ȋnflorire.
Înmulțire
Se ȋnmulţește prin seminţe, butași, drajoni marcotaj sau altoire. Semințele se recoltează toamna și se potpăstra timp de 3 luni la 5 grade Celsius.
Prin butași este un alt mod de înmulțire, se recoltează tot toamna și se vor păstra în beci în poziție orizontală într-un substrat format din nisip și turbă. Butășirea se efectuează în iunie-iulie.
Marcotajul se efectuează primăvara, prin mușuroire sau simplu. Separarea drajonilor se face toamna târziu sau primăvara devreme, cu atenție, pentru a nu vătăma rădăcinile. Altoirea se face iarna, pe rădăcini de plante rezultate din butășire, nu din semințe.
Gutui japonez – Utilitate
Foto: Wikimedia/ George Chernilevsky
Se cultivă în parcuri, grădini, boschete la marginea aleilor, pe peluze, garduri vii ca specie ornamentală sau se utilizează ca flori tăiate. Este decorativ prin flori, frunze lucioase și fructe. Reprezintă una dintre plantele care se pot transforma ȋn bonsai. În cultură există câteva soiuri: Nivalis, roz; Cardinalis, Colette, roșu-somon; Boule de feu, Atrococcinea, Incendie, Columbia, Simon, Superba.
Toamna, apar fructele care deși sunt comestibile, au un gust amar și sunt inferioare gutuiului. În unele zone fructele se folosesc la prepararea gemurilor și a unor băuturi alcoolice, dar se culeg după jumătatea lui octombrie, după ce au fost atinse de cȃteva ori de brumă.
Prin urmare, probabil, nu este cea mai bună idee să le mâncați dar puteți prepara dulcețuri și gemuri pentru că conțin cantități mari de pectină. Cu toate acestea este o excelentă plantă covor, cu creștere lentă.
Rozmarin – sfaturi pentru plantare și îngrijire
În concluzie, de reținut:
- speciile de gutui japonez drajonează puternic, în special C. Lagenaria;
- sunt rezistenți la fum și poluare;
- pot fi ținuți și în ghivece sau vase de grădină;
- se pretează pentru transformarea sub formă miniaturală, de bonsai;
- în România poate fi crescut până la o altitudine de 1400 m.