În fiecare an românii sărbătoresc 1 mai cu mini concedii la mare, grătare, mici și bere. ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ) ne oferă câteva sfaturi pentru vacanța de 1 mai.
În teritoriu, ANPC este reprezentată de Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor (CRPC) și Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC). Conform ANPC, pentru a se bucura pe deplin de sărbătoarea de 1 mai, consumatorii români trebuie să țină cont de câteva aspecte esențiale.
ANPC: Cum să alegem micii și berea
Așadar, pentru cei care doresc să consume mici și bere de 1 mai trebuie să fie atenți la următoarele aspecte:
- la cumpărarea produselor din carne tocată, acordați atenție deosebită aspectului produsului;
- urmăriți modul de etichetare. Nu cumpărați produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare a datei durabilității minimale/ datei limită de consum și a ingredientelor alergene;
- refuzați produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea și modul de informare prin etichetare;
- refuzați produsele din carne care nu au înscrisă, pe etichetă, data durabilității minimale/data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depășită;
- nu cumpărați produse din carne tocată din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu poate elibera bon de casă cu care să fie justificată tranzacția comercială și riscați să achiziționați un produs neconform sau chiar nesigur, care vă poate afecta sănătatea;
- la cumpărarea berii, verificați starea ambalajelor (integritate, etanșeitate), limpiditatea lichidului și data durabilității minimale.
La ce să fim atenți dacă petrecem 1 Mai în zone de agrement
În cazul în care consumatorii petrec ziua de 1 mai în zone de agrement trebuie să fie atenţi la câteva aspecte. Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere și comercializare a acestora, pentru a observa unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate și anume:
- existența și funcționarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele;
- integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării;
- etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate etc.
Înainte de achiziționarea alimentelor din locuri specializate în acest sens, asigurați-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate este realizată cu mâinile acoperite de mănuși curate sau de unică folosință.
Acordați atenție prețului afișat și verificați concordanța dintre prețurile afișate la raft și cele marcate pe bonurile de casă.
Alt sfat, solicitați și păstrați bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, dorăți să reclamați calitatea/siguranța unui produs.
În urma acțiunilor de supraveghere și control desfășurate de comisarii ANPC în anii trecuți, s-au constatat mai multe abateri.
Lanț de supermarketuri amendat de ANPC cu peste 7 mil. lei
Dintre aceste au fost folosirea de produse și proceduri nesigure care puneau în pericol viața și sănătatea consumatorilor:
- utilizarea unor materii prime cu data limită de consum depășită (cârnați, carne de mici, băuturi răcoritoare);
- utilizarea unor materii prime fără elemente de identificare (carne de mici, muștar, Ketchup);
- comercializarea unor produse cu urme de mucegai (chifle);
- utilizarea unui ulei excesiv de ars pentru prăjire;
- nerespectarea condițiilor de păstrare și depozitare a produselor;
- decongelarea materiilor prime congelate la temperatura mediului ambiant;
- schimbarea stării termice inițiale a produselor;
- folosirea unor ustensile neigienizate cu aspect înnegrit;
- utilizarea unui cântar fără verificare metrologică;
- prezența la comercializare a unor produse cu modificări organoleptice (maioneză, sosuri pentru salate, roșii, ceapă, cartofi, castraveți);
- utilizarea unor grătare neigenizate corespunzător și a unor ustensile pentru bucatărie degradate (clești pentru grătar, cuțite).
Deficiențe de informare către consumator, de exemplu:
- lipsa informării cu privire la ingredientele cu potențial alergen;
- lipsa informării cu privire la faptul că preparatele provin din produse decongelate;
- lipsa afișării datei limită de consum.
Micii sunt mici și în Oborul pensionar-muncitoresc și la elita bucureșteană de pe Calea Victoriei, a adăugat Paul Anghel.
1 Mai: Ziua Muncii – Eveniment anual
În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social-democrații afiliați la așa-numita Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor.
La 1 mai 1890 au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pace universală”.
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.