Cicoarea numită științific Cichorium Intybus, este o plantă sălbatică care poate fi și deorativă în grădină, însă excelează mai mult prin utilizarea acesteia în preparate culinare și în scop medicinal.
Cichorium Intybus este o plantă erbacee, perenă, comestibilă, cunoscută din antichitate. În Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală, fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale.
În zilele noastre, rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea, iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate asortate, precum și în pregătirea unor mâncăruri specifice bucătăriei franceze și italiene).
Cicoarea comună mai este cunoscută și sub denumirea de margaretă albastră, păpădie albastră, marinari albaștri, buruiană albastră, pată, iarbă de cafea, floarea de colț, hendibeh, alge de cal, marinari zdrențuiți, succorie, nasturi sălbatici de burlac și andive sălbatice.
Murraya, un odorizant eco extrem de atrăgător
Planta originară este din nordul Africii, Europa și Asia, al cărei areal natural s-a extins și în America de Nord. Este cultivată în regiunile temperate. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte.
În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene (Herba Cichorii) ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, în lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat încă să se întărească, rădăcinile (Radix Cichorii) se recoltează în lunile septembrie-octombrie.
Cultivare Cicoare
Cicoara pretinde soluri ușoare, nisipoase, permeabile și curățate de buruieni. Se seamănă dupa cereale păioase, care eliberează terenul devreme și se pot face două arături. Nu se seamănă după trifoiste sau lucerniere.
Merge bine pe terenuri gunoite cu 1-2 ai înainte. Se va asigura 150 kg/ha azot, 60 kg/ha fosfor și 40 kg/ha potasiu. Pentru că este pretențioasă la tasarea solului este necesar ca nivelarea să se facă în toamnă. Cea mai bună lucrare este cu combinatorul la adâncimea 2-3 cm.
Semănatul se efectuează când temperatura solului ajunge la 8-9 grade C, la adâncimea de 0,1-1cm. Distanța între rânduri trebuie să fie de 45 cm, iar cantitatea de sămânță este de 4-8 kg/ha. După semănat se execută tăvălugitul cu un tăvălug neted, pentru asigurarea acoperirii semințelor.
Top 8 cele mai parfumate plante de interior
Apoi se face o prașilă oarbă la 10 zile de la semănat. Răritul se execută când plantele au ajuns la 3 frunze în două etape distincte. După rărit, se execută două prașile mecanice.
Recoltarea trebuie să se facă înainte de căderea primelor brume de toamnă întrucât sistemul foliar nu rezistă la acestea. Pierderile prin deshidratare sunt foarte mari și este necesar ca în 48 de ore grămezile de cicoare să ajungă la bazele de recepție. Rădăcinile se rup foarte ușor, de aceea se va face o arătură pentru a se aduna porțiunile rupte.
Utilitatea Cicoarei
Multe soiuri sunt cultivate pentru frunze de salată, ciconi (muguri albiți) sau rădăcini care sunt coapte, măcinate și folosite ca înlocuitor de cafea și aditiv alimentar. În prezent, inulina, un extract din rădăcină de cicoare, este folosită în fabricarea alimentelor ca îndulcitor și sursă de fibre alimentare. Cicoarea se cultivă și ca, cultură furajeră pentru animale.
Extractul de cicoare poate fi folosit în băuturile alcoolice și non-alcoolice pentru a le îmbunătăți gustul. Sunt folosite diferite metode pentru prepararea extractului de cicoare, printre care amintim fierberea, coacerea, uscarea și prăjirea.
Inulina are un gust neutru, ușor dulce și prezintă un conținut scăzut de calorii, ceea ce o face o bună alternativă pentru zahăr.
Cicoarea este probabil cunoscută ca un bun înlocuitor al cafelei. Aroma asemănătoare cu aceasta provine din procesul de prăjire al rădăcinilor de cicoare. De retinut faptul că cicoarea nu conține cofeină!
Cafeaua de cicoare este recomandată pentru stimularea poftei de mâncare, în tratamentul adjuvant al afecțiunilor biliare și hepatice, dar și în combaterea acneii și constipației. Rădăcina de cicoare conține și insulină, fiind o speranță de viață pentru diabetici.
Coreopsis, planta veselă și multiplele sale calități
Cafeaua de cicoare nu prezintă riscul dependenței, calmează durerile abdominale și nu creează insomnii. Totodată, acest sortiment de cafea revigorează memoria, ajută în cazul activităților intelectuale intense, combătând oboseala. În astfel de situații, se recomandă un consum zilnic de două căni. Acest sortiment de cafea se poate prepara în casă prin măcinarea rădăcinii de cicoare prin râșnița de cafea sau se poate procura de la magazinele cu produse naturiste.
Infuzia de cicoare are efecte excelente în combaterea digestiei leneșe, a tusei și anemiilor. Consumată zilnic, infuzia este foarte bună și pentru problemele digestive, asociate stresului, cum ar fi scăderea sau creșterea poftei de mâncare. Infuzia de cicoare este un filtru care ajută la eliminarea toxinelor din organism și are beneficii în tratamentul unor boli, precum guta, reumatismul și artrita.
Cum se utilizează Cicoarea în unele țări
În India și în alte părți din Asia de Sud-Est, Africa de Sud și sudul Statelor Unite, în special în New Orleans, Cicoarea este folosită ca aditiv amestecat în cafeaua de filtru.
În Franța, un amestec de 60% cicoare și 40% cafea este vândut sub numele comercial Ricoré. A fost folosit pe scară largă în timpul crizelor economice precum Marea Depresiune din anii 1930 și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa continentală.
Cicoarea, cu sfeclă de zahăr și secară, a fost folosită ca ingredient al Mischkaffee (amestec de cafea) din Germania de Est, introdusă în timpul „crizei cafelei din Germania de Est” din 1976–1979.
De asemenea, este adăugat la cafea în bucătăria spaniolă, greacă, turcă, siriană, libaneză și palestiniană.
Unii producători de bere folosesc cicoare prăjită pentru a adăuga aromă la stouts (de obicei se așteaptă să aibă o aromă asemănătoare cafelei). Alții l-au adăugat la bere blondă puternică în stil belgian, pentru a mări hameiul, făcând o witloofbier, de la numele olandez al plantei.
Rădăcinile pot fi, de asemenea, gătite ca păstârnacul.
Frunzele crude comestibile de cicoare sălbatică au de obicei un gust amar, în special frunzele mai bătrâne. Aroma aceasta este apreciată în anumite bucătării, cum ar fi în regiunile Liguria și Apulia din Italia și, de asemenea, în partea de sud a Indiei. În bucătăria ligurică, frunzele de cicoare sălbatică sunt un ingredient al preboggionului, iar în regiunea Apulia, frunzele de cicoare sălbatică se combină cu piureul de fasole în preparatul tradițional local fave e cicorie selvatiche.
În Albania, frunzele sunt folosite ca înlocuitor de spanac, servite în principal fierte și marinate în ulei de măsline, sau ca ingredient pentru umpluturi de byrek.
În Grecia, o varietate de cicoare sălbatică găsită în Creta și cunoscută sub numele de stamnagathi (cicoare spinoasă) este folosită ca salată servită cu ulei de măsline și suc de lămâie.
Prin gătirea și aruncarea apei, amărăciunea este redusă, după care frunzele de cicoare pot fi sote cu usturoi, hamsii și alte ingrediente. În această formă, verdețurile rezultate pot fi combinate cu paste sau pot însoți preparatele din carne.
Fibrele din rădăcină de Cicoare au numeroase beneficii pentru sănătate și sunt adesea extrase pentru a putea fi utilizate ca aditiv sau supliment alimentar. Rădăcina de cicoare conține un compus chimic numit inulină care are un efect benefic asupra organismului uman.
Beneficiile Cicoarei
Rădăcina proaspătă de Cicoare conține până la 68% inulină, iar acest compus chimic funcționează ca un prebiotic, ceea ce presupune hrănirea bacteriilor benefice din flora intestinală. În acest fel contribuie la o îmbunătățire a digestiei.
Fibrele din rădăcina de Cicoare datorită existenței inulinei pot contribui la controlul mai eficient al glucozei din sânge.
Unele studii efectuate sugerează faptul că fibrele din rădăcină de Cicoare ajută la reglarea poftei de mâncare și astfel se poate reduce aportul total de calorii, ceea ce determină implicit, o scădere a masei corporale.
Cicoarea are următoarele beneficii asupra sănătății:
- Îmbunătățește tranzitul intestinal. Substanțele care intră în compoziția Cicoarei favorizează secreția de sucuri gastrice, ceea ce înseamnă că digestia are loc în condiții mai bune.
- Ajută la reducerea nivelului colesterolului rău. Cicoarea este bogată în minerale și vitamine care sunt absorbite ușor de organism. Vitaminele și mineralele ajută la reglarea glicemiei din sânge și la reducerea nivelului colesterolului rău.
- Întreține o bună funcționare a ficatului și bilei. Ajută la eliminarea toxinelor de la nivelul ficatului și bilei. Se consideră că Cicoarea ajută și la regenerarea celulelor hepatice.
- Susține sistemul cardiovascular pentru că reduce riscul depunerii colesterolului rău pe vasele de sânge. Ceaiul de cicoare ajută la funcționarea optimă a sistemului cardiovascular. Astfel, scade riscul unor afecțiuni precum ateroscleroza, hipertensiunea arterială, sau boli coronariene.
- Ameliorează afecțiunile pielii. Acesta este și cel mai vechi beneficiu al Cicoarei.
- Ajută la reglarea greutății. Cicoarea conține inulină, un ingredient care se găsește în principal în rădăcina plantei. Inulina protejează activitatea bacteriilor benefice care ajută la funcționarea colonului și reduc riscul de constipație.