Mult îndrăgita rapiță este la modă în prezent pentru pozele superbe realizate în lanurile de rapiță. Dar oare cum se cultivă și la ce folosește? Pe lângă faptul că oferă imagini panoramice deosebite și fotografii de vis, cererea de rapiță este mare și în continuă creștere, deoarece din această plantă se produce un ulei de calitate, dar și biodiesel, un combustibil tot mai căutat.
Rapița (Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera) este o plantă din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire, lungă și ramificată. Este răspândită în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă.
Alte soiuri de rapiță
Rapița – canola este o marcă înregistrată a unui hibrid de rapiță, inițial produsă și cultivată în Canada, în zone cu clima uscată temperat continentală excesivă. Uleiul din semințe de rapiță a fost produs în secolul al 19-lea ca o sursă de lubrifiere pentru motoarele cu abur.
Uleiul are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi. Canola a fost produsă tocmai pentru a reduce această cantitate de acid, rezultând un ulei gustos.
În România există peste 20 de soiuri de rapiță, iar în general sunt preferate soiurile hibrid, asta pentru că sunt mai rezistente la secetă. De exemplu, rapița de toamnă este adaptată condițiilor climatice din România, spre deosebire de rapița de primăvară.
Printre soiurile hibride din țara noastră se numără Dinasty, Sitro, Exocet, Exagone, Safran, Neptune, Karibik, Artist, Betty, Astrid și Ilia.
Utilizarea rapiței
Motivul pentru care tot mai mulți agricultori aleg să cultive rapiță sunt simple – este o plantă cu o mulțime de utilizări și nicio altă cultură nu are o poveste de un succes similar.
Semințele de rapiță conțin 42-48% ulei, utilizat atât în alimentația oamenilor, la prepararea unor margarine, cât și în industrie. Uleiul de rapiță este folosit în alimentația umană, fiind considerat un aliment foarte sănătos.
Consumat în mod regulat, uleiul de rapiță are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge și are un rol esențial în buna funcționare a creierului. El contribuie la scăderea hipertensiunii, a nivelului de colesterol, la prevenirea formării cheagurilor de sânge pe artere și la diminuarea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare.
Uleiul de rapiță este folosit și în industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Această industrie prelucrează aproape jumătate din uleiul de rapiță produs în Europa, deoarece este un carburant mai economic decât motorina, biodegradabil și de ajutor în limitarea poluării atmosferice.
Cultură de rapiță
Planta verde este un nutreț valoros, în perioada de înflorire având și importanță meliferă. Este a treia sursă de ulei vegetal din lume ca mărime. Resturile de rapiță rezultate din presarea semințelor sunt o sursă excelentă de proteine pentru animale. Planta poate fi utilizată și ca nutreț verde toamna târziu și primăvara devreme, deoarece din 100 kg semințe de rapiță se obțin 30-35 kg ulei și 50-55 kg de șroturi.
Rapița este așadar, o plantă foarte profitabilă pentru fermieri, care nu ridică probleme în ceea ce privește lucrările, deoarece este 100% mecanizată, dar și ușor de integrat în rotația culturilor. Rapița ridică fertilitatea solului și împiedică eroziunea pe terenurile în pantă, fiind în același timp și o bună plantă meliferă.
Uleiul de rapiță este utilizat și în industria textilă, industria pielăriei, a materialelor plastice, lacurilor, vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca lubrifiant, ulei pentru pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru pesticide, ca fluid hidraulic. Paiele acestor plante pot fi utilizate la fabricarea plăcilor aglomerate.
Plantarea rapiței
Cine dorește să cultive rapiță în propria grădină trebuie să știe că această plantă are nevoie de precipitații, mai ales în luna august când se înregistrează temperaturile maxime din sezonul cald. Planta nu agreează nici gerul și înghețul.
Referitor al sol, rapița are nevoie de pământ bogat în humus și calcar, cu un pH de 6-7 și o capacitate mare de a reține apa. Primul pas este să se are pământul și apoi se plantează semințele de rapiță la 18-20 cm. Dacă semințele sunt mai mari, într-un cuib se pot pune până la 5 semințe.
Acestea se vor acoperi cu un strat de pământ peste care se adaugă și puțin nisip. În primele săptămâni rapița trebuie udată regulat dimineața altfel, mai târziu soarele bate puternic și se pierde umiditatea prin evaporare.
Rapița se plantează la umbră parțială, în sol ferm și fertil cu drenaj liber. Azotul este cel mai necesar nutrient al rapiței, urmat de potasiu și fosfor. Borul este un alt elemente de nutrienți de care are nevoie rapița, în special pe solurile nisipoase.
Îngrijirea rapiței
Foto: thedaily.ro
Rapița este și o plantă alelopatică. Chiar dacă este o plantă bienală, majoritatea oamenilor cultivă rapița ca plantă anuală pentru că aceasta crește bine la temperaturi cuprinse între 10 și 29 de grade Celsius.
Cele mai bune rezultate se înregistrează la temperaturi de 20-25 de grade. Chiar dacă unele culturi de se descurcă bine în zonele umbrite, rapița are nevoie de mult soare pentru a prospera.
Planta este pretențioasă față de umiditate. Zonele favorabile sunt cele în care cad anual 450-650 mm precipitații. Cerințele maxime față de apă sunt în perioada răsărire-formare a rozetei și înflorire-fructificare.
APIA anunță când vor avea subvențiile în conturi toți fermierii
Rapița preferă solurile fertile, permeabile, cu textură mijlocie. Când solul nu funcționează la fel de bine pentru a obține rezultate bune, plantați rapița în sol bine drenat, cu un pH de 5,5 până la 8,5. Planta tolerează și solurile saline.
Rapița de iarnă trebuie plantată toamna și săpată sau recoltată până la mijlocul verii. Rapița de primăvară este necesar să se planteze la începutul primăverii și săpată sau recoltată la sfârșitul verii. Semințele de rapiță adulte pot fi un pic diferite de celelalte.
Acestea necesită pentru germinat o temperatură minimă de 1-3 grade Celsius. În stadiul de rozetă, soiurile de toamnă pot rezista în timpul iernii la temperaturi de la – 15 până la – 18 grade Celsius. În perioada îmbobocirii-înforirii, brumele târzii pot influența negativ cultura.