Ce este femeia? La această întrebare ne răspunde Ana Gubandru Tomescu într-o poezie din capitolul “Gânduri închinate vieții, semenilor și minunilor din jurul nostru”, volumul de poezii „Mărturisite gânduri și trăiri”. Autoarea descrie aici femeia din perspectiva unui bărbat îndrăgostit, a unui copil, unui tânăr fără vedere sau a unui bătrânel albit și în final, așa cum o percepe fiecare ființă sau neființă de pe Terra.
Ziua Internațională a Femeii este celebrată anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politice și economice ale femeilor, cât și lupta împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii.
Această sărbătoare a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU. Organizația Națiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a Femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii.
Ce este femeia ?
-Ce este femeia ?
Am întrebat un bărbat îndrăgostit-
Îngenunchind, acesta a rostit:
„-Femeia este legătura noastră cu Dumnezeu,
Este echilibrul perfect dintre bine şi rău,
Femeia este viaţa, este totul pe lume,
Femeia e fiinţă, femeia-i Minune !”
-Ce este femeia ?
Am întrebat un copil-
M-a privit fix şi a strigat,
Cu un glas de cristal nepătat:
„-Femeia este Mama mea !”
Se înălţa pe vârful picioarelor şi repeta:
„-Este Mămica, este Mami, este Muica mea…!”
-Ce este femeia ?
Am întrebat un tânăr fără vedere-
El s-a înclinat cu respect şi mi-a şoptit cu durere:
„-Femeia este lumina şi culoarea,
Este Cerul, Pământul şi marea,
Este parfum, drumul meu, e căldură,
Femeia este unică făptură !”
-Ce este femeia ?
Am întrebat un bătrânel albit-
Cu-nţelepciune, a oftat şi a grăit:
„-Femeia este Darul cel Sfânt
Şi-o voi iubi şi dincolo-n mormânt ! ”
-Ce este femeia ?
Am întrebat din nou-
Şi întrebarea răsuna, peste tot, ca un ecou.
Am auzit milioane de răspunsuri, de voci:
„-Mama !” – gângureau puii toţi;
„-Artista !” – spunea o piatră şlefuită;
„-Pacea !” – zornăia o puşcă ruginită;
„-O floare !” – chicoteau florile;
„-Un cântec !” – răsunau, într-o orchestră, instrumentele;
„-Viaţa !” – şopteau stelele;
„-Bucuria !”– scria cu raze de aur Soarele;
„-Dragostea !” – cântau valurile şi vântul;
„-Lumea !” – glăsuia Pământul…
În auz, mi se înghesuiau milioane de glasuri ale fiinţelor…
Şi ale nefiinţelor…
Poezia doamnei Ana Gubandru Tomescu face parte din volumul MĂRTURISITE GÂNDURI ȘI TRĂIRI – 2019, publicat la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Despre autoare
Ana Gubandru Tomescu (AGT) s-a născut în Comuna Ghioroiu, Județul Vâlcea, în anul 1950. Este absolventă a Facultății de Biologie București (1973). După terminarea studiilor universitare a fost repartizată la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură Floricultură Vidra, Județul Ilfov. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 37 de ani, în cadrul Laboratorului de Protecția Plantelor.
În literatura de specialitate, Ana Tomescu Gubandru a început să publice cărți după o anumită vârstă. Astfel că, după o parcurgere atentă a celor opt lucrări ştiinţifice publicate, dintre care șase premiate de Societăţi de prestigiu din România, autoarea scoate la iveală noi abilități, de această dată, cele de poetă.
Încă de tânără i-a plăcut jocul cu metafora și visele, însă debutul poetic l-a făcut în 2019 când, a publicat primul său volum, „Mărturisite gânduri și trăiri” care conține 135 de poezii.