„De mâine”, o poezie scrisă de Ana Gubandru Tomescu, explorează teme precum despărțirea, incertitudinea și melancolia. Atmosfera este una de doliu, de sfârșit de ciclu, cu accente de nostalgie și resemnare.
Autoarea nu respectă o anumită măsură sau ritm, ceea ce conferă poeziei un caracter mai liber și mai apropiat de limbajul vorbit. Sunt prezente imagini puternice, precum „ziua se stinge-ncet, încet”, „lacrimile reci”, „Luna – viul giuvaer”.
Luna este un simbol al feminității, al ciclicității și al sentimentului de singurătate. Vântul reprezintă schimbarea și trecerea timpului. Repetiția verbului „a fi” accentuează starea de incertitudine și de nedefinire a viitorului.
Poezia pare a descrie sfârșitul unei relații sau al unei etape importante din viață. Eul liric se confruntă cu durerea despărțirii, dar încearcă să accepte inevitabilul. Imaginea Lunii care zâmbește aduce o notă de speranță și de continuitate, sugerând că viața merge mai departe, chiar dacă noi ne simțim pierduți.
Viața este în continuă schimbare, iar noi trebuie să ne adaptăm la aceste schimbări. Chiar și după despărțire, iubirea rămâne o forță puternică care ne poate marca pentru totdeauna. În ciuda durerii, există întotdeauna speranța unui nou început.
Această poezie este o reflecție asupra fragilității relațiilor umane și asupra inevitabilității despărțirii. Printr-un limbaj simplu și direct, poetul reușește să transmită o gamă largă de emoții, de la tristețe și resemnare până la speranță și acceptare.
De mâine
Ziua se stinge-ncet, încet,
Dar mâine va fi altă zi,
Ne vom urî, ne vom iubi…
Proiectul nu este concret.
De lângă mine vrei să pleci,
Mi-e greu să cred şi tristă plâng,
Mai am putere-n pumni să strâng,
Amare lacrimile reci.
Un vis, în noapte, se topeşte,
Doar stelele lucesc pe Cer;
Şi Luna – viul giuvaer,
Cu rotunjimea-i îmi zâmbeşte.
De mâine paşii ne vor duce,
Spre alt destin, spre alt noroc,
Iubirea este sacrul foc,
Arzând la fiece răscruce.
Din când în când, vom tresări,
Când dorul ne va bate-n geam,
Vom fi ca valul în ocean,
Dar nu ne vom putea zări.
Vântul coboară dintre frunze,
Păşind agale peste iarbă,
În suflet nu mai este grabă,
Şi-aud cum cântă triste muze.
Poezia doamnei Ana Gubandru Tomescu face parte din volumul MĂRTURISITE GÂNDURI ȘI TRĂIRI – 2019, publicat la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Despre autoare
Ana Gubandru Tomescu (AGT) s-a născut în Comuna Ghioroiu, Județul Vâlcea, în anul 1950. Este absolventă a Facultății de Biologie București (1973). După terminarea studiilor universitare a fost repartizată ca cercetător la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură Floricultură Vidra, Județul Ilfov. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 37 de ani, în cadrul Laboratorului de Protecția Plantelor.
În perioada 1999-2016, a colaborat cu Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, unde a predat cursul Floricultură, Aranjamente florale și a fost coordonator științific la 37 Lucrări de disertație și 23 Lucrări pentru obținerea Gradului didactic I.
În literatura de specialitate, Ana Tomescu Gubandru a început să publice cărți după o anumită vârstă. Astfel că, după o parcurgere atentă a celor opt lucrări ştiinţifice publicate, dintre care șase premiate de Societăţi de prestigiu din România, autoarea scoate la iveală noi abilități, de această dată, cele de poetă.
Încă de tânără i-a plăcut jocul cu metafora și visele, însă debutul poetic l-a făcut în 2019 când, a publicat primul său volum, „Mărturisite gânduri și trăiri” care conține 135 de poezii.
Poezie – Puterea binelui în noi sălășluiește
Nu a trecut mult de la publicarea primului volum de poezii și Ana Tomescu ne surprinde în 2020 cu alte poezii cuprinse în „Cugetări pe aripa timpului”, un al doilea volum de versuri bine temperate.
Și în acest al doilea volum, autoarea utilizează domeniul poetic plin de metafore, epitete, enumerații ca în cel dintâi. Cele 126 de poezii structurează o călătorie fascinantă a minții și sufletului prin lumea reală și lumea visului.
În 2023, Ana Gubandru Tomescu publică al treilea volum de poezii, „File din cartea sufletului”. Volumul cuprinde 123 de poezii care explorează tema vieții, în toată complexitatea ei. Poeziile sunt scrise într-un stil liric, cu o sensibilitate deosebită. Aici autoarea abordează o gamă largă de subiecte, de la dragoste și pierdere, la bucurie și speranță.
Poeziile Anei Gubandru Tomescu se caracterizează prin sensibilitatea și emoția cu care abordează subiectele. Ea are un stil personal, care se remarcă prin utilizarea armonioasă a limbajului. Poeziile sale reflectă gândurile și sentimentele unei femei care a trăit o viață plină de experiențe.
Aceste poezii ne ajută să conștientizăm sensul vieții, importanța iubirii și a frumosului.