Această poezie scrisă de Ana Gubandru Tomescu reprezintă o meditație profundă asupra iubirii, văzută ca o forță capricioasă, dar și ca o sursă de binecuvântări. Ea explorează complexitatea relației dintre eul liric și iubire, oscilând între dezamăgire și speranță, între cereri personale și dorințe universale.
Poezia surprinde dualitatea iubirii, care poate aduce atât bucurie, cât și suferință. Eul liric își dorește ca iubirea să aducă binele în lume, să vindece suferința și să aducă pace. În final, poezia se îndreaptă către divinitate, exprimând dorința ca iubirea să se manifeste în toate aspectele vieții.
Elemente stilistice și imagini poetice
Iubirea este personificată, fiind prezentată ca o entitate independentă, cu propriile dorințe și capricii. Poezia utilizează contraste puternice, cum ar fi bucurie și suferință, speranță și dezamăgire, pentru a evidenția complexitatea iubirii.
Simboluri ale iubirii în toate formele ei:
- Rază de soare, simbol al speranței și al luminii divine.
- Strop de apă, simbol al vieții și al regenerării.
- Iarnă, simbol al ciclului natural și al fertilității.
- Părinți, simbol al protecției și al stabilității.
- Copii, simbol al viitorului și al speranței.
Repetarea cererilor adresate iubirii subliniază dorința arzătoare a eului liric de a schimba lumea prin iubire.
Poezia este o reflecție asupra naturii complexe a iubirii, văzută ca o forță care poate aduce atât bucurie, cât și suferință. Ea exprimă dorința de a transforma iubirea într-o sursă de binecuvântări pentru lume și se încheie cu o notă de speranță și credință.
Iubirea mea face ce vrea
Credeam mereu că nu mi-e dat,
Iubirea a-ntâlni vreodată;
Dar ea, probabil, s-a-ndurat
Și mi-a bătut, zâmbind, în poartă.
Surprinsă, i-am cerut o clipă
Și-n suflet i-am făcut culcuș;
Bătea zefirul din aripă
Și clipa devenise vis.
Și îi dădeam nectar să bea,
Și-i pardoseam drumul cu flori,
Dar ce vicleană mai era…
Că m-a-nșelat de-atâtea ori.
Mă avânta în valsul vieții
Și nici în somn nu mă oprea;
Și-apoi, din roua dimineții,
Lacrimi sub pleoape-mi strecura.
Iubirii i-am cerut o rază,
Ca far pe drumul greu să fie,
Ca cel nevăzător să vază,
Iar cel beteag teafăr să fie.
Și i-am cerut un strop de apă,
Pe care-n izvor să-l sporească,
Să bea Pământul când se crapă
Și ierburile să-nverzească.
Și i-am cerut s-aducă iarnă-
S-avem iar patru anotimpuri,
De sub strălucitoarea haină,
Să crească rod bogat pe câmpuri.
Și i-am cerut ca pe Părinți,
Să-i țină cât mai mult cu noi;
Să fie reazem la cei mulți,
Ce sunt bolnavi și au nevoi.
Și la copii să dăruiască,
Minte, putere, sănătate,
De dușmani Țara s-o ferească,
Să fie pace, libertate.
Dar ea era…nepăsătoare…
Și-am plâns, și-am suspinat ades;
Dar i-am scris pe-o rază de Soare,
Și-abia atunci a înțeles.
Acum, e-alăturea de mine
Și ne rugăm Tatălui Sfânt,
Să fie pretutindeni bine
Și-n Ceruri, și-aici pe Pământ !
Poezia doamnei Ana Gubandru Tomescu face parte din volumul CUGETĂRI PE ARIPA TIMPULUI– 2020, publicat la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Ana Gubandru Tomescu (AGT) s-a născut în anul 1950, în Comuna Ghioroiu, Județul Vâlcea,. Este absolventă a Facultății de Biologie București (1973). După terminarea studiilor universitare a fost repartizată ca cercetător la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură Floricultură Vidra, Județul Ilfov. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 37 de ani, în cadrul Laboratorului de Protecția Plantelor. În perioada 1999-2016, a colaborat cu Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, unde a predat cursul Floricultură, Aranjamente florale și a fost coordonator științific la 37 Lucrări de disertație și 23 Lucrări pentru obținerea Gradului didactic I.
În literatura de specialitate, Ana Tomescu Gubandru a început să publice cărți după o anumită vârstă. Astfel că, după o parcurgere atentă a celor opt lucrări ştiinţifice publicate, dintre care șase premiate de Societăţi de prestigiu din România, autoarea scoate la iveală noi abilități, de această dată, cele de poetă.
Încă de tânără i-a plăcut jocul cu metafora și visele, însă debutul poetic l-a făcut în 2019 când, a publicat primul său volum, „Mărturisite gânduri și trăiri” care conține 135 de poezii.
O poezie despre iubire – „În noi era doar primăvară”
Și în acest al doilea volum, autoarea utilizează domeniul poetic plin de metafore, epitete, enumerații ca în cel dintâi. Cele 126 de poezii structurează o călătorie fascinantă a minții și sufletului prin lumea reală și lumea visului.
În 2023, Ana Gubandru Tomescu publică al treilea volum de poezii, „File din cartea sufletului”. Volumul cuprinde 123 de poezii care explorează tema vieții, în toată complexitatea ei. Poeziile sunt scrise într-un stil liric, cu o sensibilitate deosebită. Aici autoarea abordează o gamă largă de subiecte, de la dragoste și pierdere, la bucurie și speranță.
Poeziile Anei Gubandru Tomescu se caracterizează prin sensibilitatea și emoția cu care abordează subiectele. Ea are un stil personal, care se remarcă prin utilizarea armonioasă a limbajului. Poeziile sale reflectă gândurile și sentimentele unei femei care a trăit o viață plină de experiențe.
Aceste poezii ne ajută să conștientizăm sensul vieții, importanța iubirii și a frumosului.