Catedrala Națională din București, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, este pregătită pentru marele eveniment al sfințirii, care va avea loc pe 26 octombrie 2025.
Acest moment va fi oficiat de către două înalte fețe bisericești: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.
Sfințirea Catedralei are o dublă semnificație pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR), marcând două aniversări majore:
- 140 de ani de la recunoașterea statutului de Biserică Autocefală pentru BOR,
- 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și-a exprimat bucuria de a participa la aceste sărbători oficiale de la București, onorând centenarul ridicării la demnitatea patriarhală, eveniment realizat cu binecuvântarea Patriarhiei Ecumenice.
Este important de menționat că, deși altarul Catedralei a fost sfințit anterior, ceremonia din octombrie 2025 marchează finalizarea unei etape majore.
Altarul Catedralei Naționale fusese sfințit pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri. Atunci, în Sfânta Masă a fost încorporată o listă simbolică cu numele tuturor celor aproximativ 350.000 de eroi români cunoscuți din istorie. Acest gest a dorit să marcheze simbolic jertfa întregului popor român pentru credință, independență națională și libertate.
După sfințirea din 26 octombrie 2025, Catedrala Națională va fi permanent deschisă publicului pentru slujirea liturgică și pentru participarea credincioșilor. Părintele Ionuț Corduneanu, Vicar Administrativ Patriarhal, a confirmat că va exista un program liturgic special, începând cu sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, luni, 27 octombrie 2025.
O cruce de 7 m a fost montată pe Catedrala Mântuirii Neamului
În cursul anului 2025, urmau să fie executate ultimele lucrări esențiale: instalarea crucii pe turla mare, finalizarea instalațiilor interioare, montarea vitraliilor exterioare, finalizarea structurii de rezistență a porticurilor de la intrarea principală.
Paralel cu lucrările de structură, au continuat și cele de pictură în mozaic, sub supravegherea Părintelui Patriarh Daniel și coordonarea pictorului bisericesc Daniel Codrescu.
Lucrările de pictură, desfășurate pe o suprafață totală de 25.000 de metri pătrați în conformitate cu tradiția iconografică bizantină, au fost realizate de o echipă de 220 de pictori. În centrul Catedralei se află Catapeteasma pictată în mozaic, care, cu o suprafață de peste 400 de metri pătrați, este considerată cea mai mare de acest fel din întreaga lume ortodoxă.
Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenței statale.
Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.
Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă, este explicația redată în cuvântul Părintelui Patriarh Daniel.