Timp de o oră, am făcut o călătorie în timp prin locurile unde, odinioară, se scria istoria berii în Capitală. De la celebra Băcănie Dragomir Niculescu și Berăria Gambrinus a lui Caragiale, până la Caru’ cu Bere, Berăria Helvetia sau Berăria Victor Mircea – fiecare colț de stradă ascunde o poveste cu miros de hamei, muzică și veselie.
Multe dintre aceste locuri nu mai există, dar energia lor pare să plutească încă printre clădirile vechi, printre vitraliile și fațadele care au văzut generații întregi ridicând halba pentru o poveste bună.
Am trecut pe lângă locul unde se aflau Berăria Cooperativă, Berăria Helvetia, Băcănia Dragomir Niculescu, Berăria Gambrinus, am aflat de Grădina de Vară Union, care prindea viață în serile calde, și ne-am imaginat mesele elegante de la Restaurantul Berlin.
Am descoperit și urmele Berăriei Victor Mircea, rivală de altădată a Carului cu Bere, apoi am ajuns la legendarul restaurant Caru’ cu Bere, care încă își păstrează farmecul.
Ne-am încheiat traseul exact cum se cuvine: la Hanul lui Manuc, la un ospăț în toată regula, cu bere rece Ursus – așa cum ar fi făcut și bucureștenii de altădată.
Un proiect foarte frumos, gândit de Ursus Breweries, care ne-a făcut să redescoperim spiritul orașului și tradiția berii românești. Cu pasiune și umor, Damian Anfile ne-a purtat prin istoria berăriilor de altădată. Ne-am bucurat să fim însoțiți și de Robert Uzună, Vicepreședinte al Departamentului Corporate Affairs din cadrul Ursus Breweries.
GALERIE FOTOPe urmele berăriilor de altădată din București
Iată poveștile unor locuri emblematice pentru cultura urbană a secolelor XIX și XX, readuse la viață prin redescoperirea tradiției berii românești.
1. Băcănia Dragomir Niculescu
Una dintre cele mai renumite băcănii ale Bucureștiului de altădată, „Dragomir Niculescu – delicatese comestibile”, era situată pe Calea Victoriei, vizavi de magazinul Muzica, în blocul care îi poartă și astăzi numele. Nu era doar un spațiu comercial, ci și o braserie elegantă, unde se serveau produse fine și preparate gourmet. Recent, brandul istoric a fost reînviat prin redeschiderea localului, care readuce în prezent atmosfera rafinată de odinioară.
2. Berăria Cooperativă
Menționată în “Berăriile lui Caragiale”, Berăria Cooperativă este considerată locul unde marele dramaturg ar fi deschis, în anul 1901, propria sa berărie. Deși detaliile privind locația și durata funcționării nu sunt documentate, aceasta rămâne un simbol al spiritului boem al Bucureștiului de la începutul secolului XX.
3. Berăria Gambrinus
Poate cea mai cunoscută berărie din istoria orașului, Gambrinus este strâns legată de numele lui I. L. Caragiale, care a fost asociat cu prima locație, situată pe strada Câmpineanu nr. 4, la parterul casei Mandy, în apropierea Teatrului Național. După 1941, o nouă berărie Gambrinus a fost deschisă la parterul Hotelului Cișmigiu, preluând numele și tradiția. Clădirea actuală, construită în jurul anului 1912 de arhitectul Nicolas Pissiota, continuă să fie un reper al convivialității bucureștene.
4. Berăria Helvetia
Despre Berăria Helvetia nu există surse documentare precise, însă numele său evocă influențele central-europene care au modelat cultura berăriilor bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
5. Grădina de Vară Union
Un alt loc reprezentativ pentru atmosfera verilor interbelice, Grădina de Vară Union era, cel mai probabil, un spațiu de petrecere și socializare aflat în zona centrală a orașului. Deși informațiile istorice sunt limitate, numele său amintește de vechile grădini de vară care animau Bucureștiul de altădată.
6. Restaurantul Berlin
Deși nu există suficiente date despre funcționarea acestui local, denumirea „Restaurantul Berlin” sugerează legăturile gastronomice și culturale ale Bucureștiului cu Europa Centrală, specifice perioadei moderne timpurii.
7. Berăria Victor Mircea
Parte a rivalității celebre dintre marile berării ale capitalei, Berăria Victor Mircea este amintită în sursele epocii ca un local elegant deschis în jurul anului 1912, sub Palatul Cercului Militar. Fondatorul, Victor Mircea, provenea din familia care a dat viață celebrului Caru’ cu Bere, folosind numele de familie ca simbol al calității și al tradiției berii.
8. Restaurantul Caru’ cu Bere
Fondat în 1879 de Nicolae Mircea, Caru’ cu Bere este cel mai cunoscut și mai bine păstrat local al vechiului București. Clădirea în stil neogotic, cu vitralii, sculpturi și mozaicuri impresionante, a devenit un adevărat monument arhitectural și simbol al orașului. De-a lungul timpului, restaurantul a trecut prin numeroase restaurări, păstrând însă nealterată atmosfera de secol XIX și renumele bucătăriei sale tradiționale.
9. Hanul Berarilor
Astăzi, „Hanu’ Berarilor” continuă tradiția vechilor localuri bucureștene, reinterpretând într-o formă modernă spiritul berăriilor de altădată. Deși nu există dovezi clare că ar exista o continuitate directă cu un han istoric, actualul brand reunește atmosfera prietenoasă, arhitectura clasică și cultura mesei românești în jurul unei beri bune.
Primele berării și fabrici din România
Ursus, una dintre cele mai vechi beri din România, a fost produsă pentru prima dată în 1878 la Brașov, devenind rapid un simbol al tradiției berii românești.
- București: Prima fabrică modernă de bere a fost „Gambrinus”, înființată în 1869, după modelul berăriilor europene.
- Timișoara: Oraș cu tradiție în fabricarea berii încă din secolul XVIII–XIX, unde se produceau beri după rețete bavareze.
- Brașov și Cluj: Fabrici mai mici începuseră să producă bere locală în secolul XIX.
Prima bere „românească” industrială a apărut în anii 1860–1870, iar denumirile erau fie tipuri de bere (Lager, Pilsner), fie numele berăriei/fabricii.