Socata, o băutură tradițională românească, reprezintă o explozie de prospețime și savoare, perfectă pentru a vă răcori în zilele toride de vară.
Originea exactă a socatei este învăluită în mister, fără o persoană sau o dată anume atribuită invenției sale. Și totuși, există câteva informații despre istoria acestei băuturi.
Socata: O poveste răcoritoare cu aromă de vară
Dovezi istorice sugerează că florile de soc erau folosite încă din vremea Greciei și Romei antice, nu neapărat pentru băuturi, ci mai degrabă pentru proprietățile lor medicinale.
Socata ca băutură răcoritoare fermentată a devenit populară în Europa Centrală și de Est cu secole în urmă. Țări precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și România au o lungă tradiție în prepararea socatei.
Rețeta exactă a variat probabil de la o regiune la alta și a fost transmisă din generație în generație. De aceea există astăzi numeroase variante ale socatei, unele cu sau fără drojdie, cu fructe adăugate sau alte ingrediente.
Datorită naturii sale regionale și istorice, este puțin probabil să existe o singură persoană care să fi inventat socata. Probabil a apărut organic în diferite zone ca o modalitate de a folosi florile de soc și de a crea o băutură răcoritoare.
Chiar dacă nu putem identifica un inventator anume al socatei, ne putem bucura de moștenirea culinară lăsată de cei care au descoperit și perfecționat această băutură răcoritoare de-a lungul secolelor.
Rețetă tradițională de socată

Foto: Pixabay/ Ritaundmit
Prepararea sa simplă, dar atentă, transformă florile delicate de soc într-un elixir floral delicios, ce ne poartă cu gândul la grădini înflorite și soare arzător.
Ingrediente:
- 10-12 flori mari de soc proaspăt culese,
- 1 kg zahăr,
- 4 lămâi mari (preferabil bio),
- 10 litri de apă,
- Opțional: 10 grame de drojdie proaspătă sau 50 ml oțet de mere,
- Opțional: 2-3 crenguțe de mentă proaspătă
Etape de preparare:
Culegerea florilor de soc: Alegeți flori proaspete, culese din zone nepoluate, departe de drumuri sau zone tratate cu pesticide. Scuturați ușor florile pentru a îndepărta insectele și praful. Evitați spălarea sub jet de apă pentru a păstra aroma delicată.
Pregătirea lămâilor: Spălați bine lămâile pentru a îndepărta orice impurități. Tăiați două lămâi în felii subțiri și stoarceți sucul din celelalte două.
Amestecarea ingredientelor: Într-un vas mare (din sticlă sau ceramică, preferabil), turnați apa rece și adăugați zahărul, amestecând până la dizolvarea completă. Opțional, adăugați oțetul de mere în acest moment, dacă nu folosiți drojdie.
Adăugarea florilor și lămâilor: Puneți florile de soc în apă, asigurându-vă că sunt complet scufundate. Adăugați feliile de lămâie și sucul proaspăt stors. Opțional, includeți crenguțele de mentă pentru un plus de prospețime.
Fermentarea: Dizolvați drojdia proaspătă în puțină apă călduță și adăugați-o în vasul cu socată (dacă folosiți drojdie). Acoperiți vasul cu un tifon sau un capac lejer, ce permite circulația aerului, dar împiedică pătrunderea insectelor și a prafului. Lăsați socata la fermentat la temperatura camerei timp de 3-4 zile, amestecând ușor o dată pe zi.
Prăjitura cu lămâie, perfectă pentru orice ocazie
Gustare și ajustare: După 2-3 zile, începeți să gustați socata zilnic pentru a verifica nivelul de dulceață și aciditate. Puteți lăsa socata să fermenteze mai mult pentru o aromă mai intensă și o efervescență sporită, conform preferințelor.
Strecurare și îmbuteliere: Când socata atinge gustul dorit, strecurați-o printr-o sită fină sau un tifon curat pentru a îndepărta florile, lămâile și alte resturi. Turnați lichidul strecurat în sticle curate (preferabil din sticlă) și închideți-le ermetic.
Depozitare și servire: Păstrați sticlele de socată la frigider pentru a opri fermentarea și a le menține proaspete. Socata este gata de savurat imediat, dar va fi și mai delicioasă după ce s-a răcit bine la frigider.
Sfaturi și trucuri:
- Preveniți oxidarea, asigurați-vă că florile de soc și lămâile sunt complet scufundate în apă pentru a preveni oxidarea, care poate conferi un gust amar socatei.
- Alternativă la drojdie, oțetul de mere poate fi folosit în locul drojdiei pentru a iniția fermentarea, dar procesul va fi mai lent.
- Variantă fără zahăr, înlocuiți zahărul cu miere pentru o opțiune mai sănătoasă, ajustând cantitatea în funcție de dulceața mierii.
Socata este o băutură tradițională românească răcoritoare și ușor de preparat, perfectă pentru a vă bucura de zilele călduroase de vară. Preparată cu ingrediente simple și naturale, socata vă va cuceri cu aroma sa florală și gustul ușor acrișor.
Cum arată și la ce folosește Socul

Foto: Pixabay/ Ritaundmit
Socul (Sambucus L.) este un gen de plante din grupa arbuștilor, cu 20-30 de specii. Genul face parte din familia Adoxaceae. Cea mai cunoscută specie este socul negru (Sambucus nigra).
Acest arbust, cu ramurile adesea curbate, are o înălțime de la 1 la 10 metri. Scoarța acestuia are culoarea verde-gri și este fisurată. Frunzele, și cu precădere cele dintâi, apărute primăvara, reprezintă o atracție pentru numeroase insecte, și dintre acestea mai ales pentru fluturii de noapte.
Florile hermafrodite, ce apar la începutul verii, sunt parfumate, pe când frunzele au un miros neplăcut atunci când sunt frecate în mâini. Florile au câte cinci stamine și cinci petale de culoare albă.
Fructele se prezintă sub forma unor bobițe negru-violacee de 6–8 mm, dispuse în ciorchine. Fructele necoapte au un anumit grad de toxicitate, intoxicațiile manifestându-se prin vomă și diaree. Socul se multiplică prin semințe.
Florile plantei de soc sunt folosite pentru prepararea socatei, cunoscută și sub numele de suc de soc. Acestea sunt lăsate să fermenteze într-un vas cu apă și felii de lămâie.