România, cu tradiția sa agricolă îndelungată, dispune de o bogată diversitate genetică a plantelor cultivate. Pentru a proteja și a conserva această comoară naturală, au fost înființate bănci de semințe.
Aceste instituții joacă un rol important în securitatea alimentară, cercetare și conservarea biodiversității.
Rolul băncilor de semințe
Băncile de semințe stochează o varietate vastă de semințe, inclusiv soiuri tradiționale și rare, protejându-le de pierdere. Aceste instituții servesc drept laboratoare vii pentru cercetători, care pot studia adaptabilitatea, rezistența la boli și alte caracteristici valoroase ale diferitelor soiuri.
În caz de catastrofe naturale sau schimbări climatice, băncile de semințe asigură o rezervă genetică pentru refacerea agriculturii. Băncile de semințe promovează educația privind importanța biodiversității și a agriculturii sustenabile.
Bănci de semințe în România
În România se află mai multe bănci de semințe, cea mai cunoscută fiind Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava, care este de fapt, Banca Națională de Resurse Genetice Vegetale a țării. Toate celelalte instituții de profil din România îi sunt subordonate.
La nivel național, prin Ministerul Agriculturii și prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Rurale, România este semnatara unor acorduri internaționale.
Cea mai cunoscută bancă de semințe din România este Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava. Aceasta adăpostește o colecție impresionantă de semințe de la diverse specii de plante cultivate, cu un accent deosebit pe soiurile tradiționale românești.
O altă Bancă de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale se află la Buzău. BRGV este o instituție publică de cercetare, sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. BRGV Buzău are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice.
Producătorii de țigări au găsit o soluție pentru a ocoli restricțiile UE
La Buzău este cea mai mare colecție de germoplasmă de legume, la Turda cea mai mare colecție de germoplasmă de porumb, la Lovrin cele mai mari colecții de germoplasmă de floarea soarelui și de grâu, la Mărăcineni sunt specii pomicole, iar la Piatra Neamț colecție de plante medicinale. Toate aceste institute au și partea de cultură in vitro și de ”Living Collections”, colecții de semințe și, evident, colecții în câmp.
Centrul pentru Biodiversitate și Coservare al USAMV din Cluj este construit ca loc de conservare, cu patru forme de conservare: în câmp la Grădina Agrobotanică se cultivă specii aduse din flora sponană, apoi Colecția de Semințe, care gestionează peste 3.200 de schimburi semincere – specii din flora spontană și nu de soiuri. În fiecare an sunt colectate semințele, se fac testele de viabilitate și caracterizarea morfologică, precum și includerea în Cataloage de Colecție și de Schimb.
”Living Collections”, o altă formă de conservare, se referă la colecțiile in vitro, culturi pe medii nutritive statice, pe medii lichide sau în micro-bioreactoare. Și mai este o colecție de nișă, de plante tinctoriale, care are acum peste 318 specii. În România avem, institute de cercetare care sunt ”menținătoare de soiuri”.
Cum ne ajută băncile de semințe
Prin conservarea unei game largi de soiuri, băncile de semințe asigură supraviețuirea unor caracteristici valoroase precum rezistența la boli, adaptabilitatea la diferite condiții climatice și gustul deosebit.
Cercetătorii pot utiliza aceste resurse pentru a dezvolta noi soiuri îmbunătățite, mai rezistente și mai productive. În caz de criză, băncile de semințe oferă o sursă sigură de material genetic pentru refacerea agriculturii și asigurarea hranei.
Soiurile tradiționale reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural și genetic al unei națiuni. Băncile de semințe contribuie la păstrarea acestei moșteniri.
Viitorul băncilor de semințe
În contextul schimbărilor climatice și al amenințărilor la adresa biodiversității, rolul băncilor de semințe devine din ce în ce mai important. Investițiile în aceste instituții și promovarea agriculturii sustenabile sunt esențiale pentru asigurarea unui viitor sigur pentru generațiile următoare.
Așadar, putem spune că băncile de semințe sunt adevărate comori naționale, care protejează biodiversitatea și asigură securitatea alimentară. Prin eforturile lor, acestea contribuie la păstrarea unui patrimoniu genetic inestimabil pentru generațiile viitoare.
Importanța soiurilor tradiționale în alimentație
Soiurile tradiționale, rezultate din secole de selecție și adaptare la mediul local, reprezintă o adevărată comoară a biodiversității agricole. Ele au o serie de caracteristici unice care le conferă o importanță deosebită în alimentație:
1. Gust și aromă deosebite
Soiurile tradiționale au adesea arome mai intense și mai complexe decât soiurile moderne, hibridizate. Ele ne reamintesc de gusturile copilăriei și de tradițiile culinare ale comunităților locale.
2. Adaptabilitate la mediul local
Multe soiuri tradiționale au dezvoltat mecanisme naturale de apărare împotriva bolilor și dăunătorilor, ceea ce le face mai rezistente și mai ușor de cultivat.
Ele sunt adaptate la condițiile specifice ale regiunilor în care au fost cultivate de-a lungul timpului, ceea ce le permite să supraviețuiască în condiții de secetă, îngheț sau inundații.
3. Valoare nutritivă
Multe soiuri tradiționale au un conținut mai ridicat de vitamine, minerale și antioxidanți comparativ cu soiurile moderne. Ele oferă o gamă largă de nutrienți esențiali pentru o dietă sănătoasă.
4. Diversitate genetică
Soiurile tradiționale reprezintă un rezervor genetic important pentru dezvoltarea de noi soiuri îmbunătățite, mai rezistente la schimbările climatice și la noile amenințări.
5. Valoare culturală
Soiurile tradiționale sunt strâns legate de identitatea culturală și de obiceiurile alimentare ale comunităților locale. Acestea pot fi folosite pentru a promova turismul rural și pentru a dezvolta produse alimentare locale de înaltă calitate.
De ce sunt amenințate soiurile tradiționale și cum pot fi protejate
Soiurile moderne, hibridizate și modificate genetic, sunt adesea preferate de fermieri datorită productivității ridicate pe termen scurt. Tendința de a consuma produse alimentare standardizate și uniformizate duce la o scădere a cererii pentru produsele locale. Evenimentele meteorologice extreme pot afecta negativ supraviețuirea soiurilor tradiționale.
Prin achiziționarea de produse locale și de sezon, susținem producătorii locali și contribuim la conservarea biodiversității. Aceștia joacă un rol important în conservarea soiurilor tradiționale.
Agricultura ecologică pune accent pe conservarea biodiversității și pe utilizarea soiurilor tradiționale. Este important să informăm oamenii despre beneficiile consumului de produse locale și despre importanța biodiversității.
Soiurile tradiționale reprezintă deci, o adevărată comoară a patrimoniului nostru natural și cultural. Prin conservarea și promovarea acestora, putem asigura o alimentație sănătoasă, durabilă și gustoasă pentru generațiile viitoare.