În România, soiurile nobile de struguri sunt cultivate în toate regiunile țării. Aici, condițiile climatice permit adaptabilitatea multor soiuri. Țara noastră dispune de peste 6.000 ha de struguri de masă, ceea ce reprezintă aprox. 25% din suprafața cultivată în 1990 (circa 26.000 ha).
Cele mai multe suprafețe de viță de vie se află în regiunile Sud-Est (4.903 ha), Nord-Est (438 ha), Sud-Vest Oltenia (370 ha) și Sud-Muntenia (290 ha), unde se cultivă cu pregădere 10-12 soiuri.
În condițiile climatice din România, cel mai devreme apare soiul Timpuriu de Pietroasa realizat de SCVV Pietroasa și soiul Augusta, creat la fostul Institut Agronomic Nicolae Bălcescu.
Diversitatea formelor de relief a peisajului natural al României, condițiile pedoclimatice favorabile și influența zonală a factorilor de biotop (Marea Neagră, Dunărea) dau naștere unor microclimate cu profil viticol distinct.
Cei mai îndrăgiți struguri din România
Cele mai populare soiuri de plante de cultură din România sunt 22 de sortimente de struguri de masă: Afuz Ali, Augusta, Aurana, Auriu de Ștefănești, Cardinal, Chasselas roz, Coarnă neagră selecționată, Italia, Memory, Moldova, Muscat de Adda, Muscat de Hamburg, Oltean, Perlă de Feredeu, Putna, Select, Silvania, Tamina, Victoria, Xenia. Dintre cele apirene, se regăsesc Călina și Norocel.
Victoria
Cel mai valoros soi de viță de vie din România reprezintă o creație în totalitate românească. Victoria este un soi nobil din categoria strugurilor de masă, obținut prin încrucișarea a două soiuri de viţă de vie străine, Cardinal și Afuz Ali.
O caracteristică definitorie a acestui soi de struguri pentru masă este prezenţa stratului de pruină (stratul ceros de la suprafaţa boabelor), care asigură starea de prospeţime şi sănătate.
Strugurii sunt mari şi foarte mari (400-600 g), de formă conică sau cilindro-conică, lacşi (rari în boabe), cu boabe ovale foarte mari (8-12 g), cu pieliţa aderentă la miez, de culoare galben-verzuie (ambra), pulpa cărnoasă, crocantă, cu gust echilibrat, fin aromat.
Maturarea strugurilor este timpurie, la începutul lunii august în sudul ţării, şi în perioada 20-30 august în podgoriile nordice ale României. Soiul de viță de vie Victoria se impune prin aspectul foarte frumos al ciorchinilor și prin productivitatea ridicată, de peste 4-4,5 kg/butuc.
Struguri de masă preferați de români – Afuz Ali
Vița de vie Afuz Ali (Regina) este un soi alb de masă. Perioada de coacere este între 20 septembrie și 10 octombrie. Un ciorchin are 600-700 g iar o boabă de strugure 7-9 g.
Strugurii sunt mari cu boabe dispuse rar pe ciorchin. Boabele sunt foarte mari, ovale, galbene – verzui, cu coarja groasă, pulpa este crocantă. Strugurii de viță de vie de masă soi alb Afuz Ali este rezistent la secetă. Este un soi vechi, original din Asia Mică, care a pătruns în Europa în jurul anului 1700.
Vă plac vinurile? Opt crame de vizitat la mai puțin de 100 de km de București
În România a fost introdus pentru prima dată în Dobrogea, fiind adus din Bulgaria. Afuz Ali este considerat unul din dintre cele mai valoroase soiuri de struguri pentru masă, ocupând suprafețe importante în cultură.
Cardinal
Cardinal este un soi de struguri de masă produs pentru prima dată în California în 1939. Strugurii sunt o încrucișare a strugurilor de masă Königin der Weingärten și Ribier, conform ultimelor cercetări. În Statele Unite, Bulgaria, Macedonia de Nord, Croația, Franța, Italia, România, Spania și Portugalia, strugurii sunt folosiți ca struguri de masă tipici pentru a mânca și a face stafide.
Soiul se coace timpuriu, are rezistență mijlocie la ger și sensibilitate la putregai, mană și făinare. Ciorchinii cilindro-conici au 19-28 cm, cu masa medie de 340-510 g. Boabele rotund-ovale sau ovale, de culoare roșie-violetă, acoperite cu pruină fumurie, sunt foarte mari.
Competiția mondială Mundus Vini a medaliat vinurile românești
Pulpa este suculent-cărnoasă, crocantă, cu gust plăcut, ușor tămâios. Maturarea strugurilor începe încă de la sfârșitul lunii iulie, început de august.
Struguri de masă preferați de români – Moldova
Moldova este un soi de struguri de masă cu o perioadă târzie de coacere, obținut și crescut inițial în Moldova sovietică de către Institutul Național al Viei și Vinului din Chișinău prin încrucișarea soiurilor Guzali kara și Seyve-Villard.
A fost introdus în România în anii 1990. În prezent acesta este cel mai răspândit soi de masă cu perioada târzie de coacere din Republica Moldova. Strugurii se coc târziu, la sfârșitul lunii septembrie. Ciorchinele soiului este de o formă cilindrică sau conică, cu o greutate de aproximativ 385 g. Cei mai mari pot ajunge și până la 1 kg.
Boabele sunt mari, ovale, de culoare albastru-violacee, cu coaja groasă, dar fragedă. Pulpa este incoloră, tare, cu sâmburi. Frunzele sunt mari, rotunjite, cu cinci lobi, cu inciziuni nu prea mari. Pe suprafața inferioară a limbului frunzei pot fi observați perișori. Este un soi „hibrid înobilat”, rezistent la boli, ger, secetă și filoxeră.
Coarnă neagră
Coarnă neagră este un soi vechi cu origine orientală ca și Coarnă albă, este cultivat de foarte mult timp la noi devenind soi autohton, datorită răspândirii acestuia în podoriile sud-carpatice, înainte de apariția filoxerei. Face parte din sortogrupul Coarnă care este neomogen, cu însușiri diferite.
Cele trei soiuri care alcătuiesc acest sortogrup (Coarnă Albă, Coarnă Neagră, Coarnă Roșie și Coarnă Vânătă) sunt foarte diferite din punct de vedere morfologic, ceea ce duce la ipoteza că nu au origine comună. Primele trei soiurile au florile hermafrodite funcțional femele dovedind că, totuși, sunt soiuri mult mai evoluate, proveniența lor fiind de natură hibridă. Coarna vânătă este singurul soi autofertil din acest sortogrup.
Cicoarea – cultivare, utilitate, beneficii și multe altele
Coarnă neagră este un soi rustic, viguros, cu creșteri vegetative mari, dar care își maturează bine lemnul. Are o perioadă lungă de vegetație (185-200 zile), prezintă cerințe mari față de căldură. Maturarea deplină a strugurilor este spre sfârșitul lunii septembrie. Soiul prezintă rezistență foarte bună la ger, între -20 și -22 grade Celsius, la secetă. Prezintă toleranță bună la mană, oidium și filoxeră.
Strugurii sunt mari, de 180-350 g, cilindro-conici, cu boabe mijlocii și omogene ca mărime, ovale, cu pielița neagră. Pulpa este crocantă, rezistentă, cu gust dulce. Se recomandă în zonele sudice ale țării, unde reușește să își matureze strugurii.
Struguri de masă preferați de români – Italia
În România, soiul Italia s-a extins în podgorii dupa anul 1962. Italia este considerat a fi unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri de masă. Este un soi de struguri albi de masă, cu productivitate mare și coacere târzie, extra-târzie, 1-31 octombrie.
Strugurii sunt mari, cilindrici sau cilindro-conici, la fel și boabele 6-7 g. Greutatea medie este de 300-400 g, lungimea de 20-25 cm. Pulpa este pietroasă și are aromă de Muscat. Pielița de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe partea însorită, acoperită cu un strat de pruină.
Preferă locuri cu soluri fertile, reavene, expunere sudică, pe dealuri însorite. Prin tăiere se vor păstra 13 – 17 ochi/mp. Rezistă la temperaturi de – 18 – 20 grade Celsius. Dacă se cultivă în zone cu risc de îngheț se recomandă îngroparea butucului și coardelor pe timpul iernii. Productivitatea soiului Italia variază între 12-23 t/ha.
Muscat de Hamburg
Muscat de Hamburg (sau Muscat de Hambourg și Tămâioasă Hamburg) este o varietate de struguri rezultată din încrucișarea varietăților Muscat d’Alexandrie și Trollinger (soi cunoscut și cu numele Frankenthal). Strugurii sunt mari, rămuroși, cu ramificațiile secundare foarte dezvoltate.
Ciorchinii sunt mijlocii ca mărime, conici, uneori aripați, dispersați, având masa medie de 300 g. Boabele, mijlocii spre mari, au formă sferică, ușor ovale, cu pielița subțire, neagră-albăstruie, acoperită cu un strat gros de pruină și pulpă crocantă, zemoasă, cu aromă fină de muscat.
În cultură se întâlnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu boabe sferice, ușor ovale, colorate uniform în negru-albăstrui, considerat cel mai valoros, și altul cu boabe elipsoidale, colorate neuniform în roșu-violaceu, mai puțin valoros.
Perioada de vegetație mijlocie este de 165-170 zile, timp în care necesită o temperatură globală de peste 30 grade Celsius, strugurii maturându-se la sfârșitul lunii august. Rezistențe biologice: mijlocie la ger (-18 grade Celsius), slabă la secetă, foarte sensibil la mană, făinare și putregaiul cenușiu al strugurilor. În zonele de șes este puternic atacat de molii.
Muscat de Adda
Soiul Muscat de Adda este un soi de viță de vie de masă cu struguri negri. Este obținut de un cercetător italian, Pivano Alberto, în 1890. Butucul are vigoare mare cu creșteri vegetative puternice și frunzis bogat. Fertilitatea soiului este ridicată 50-67% lăstari fertili.
Strugurii sunt foarte mari, ajungând la greutate de 500-800 g, cilindro-conici, uneori biaripați, cu boabele așezate des pe ciorchine. Boabele sunt mari, sferice, de culoare neagră-violacee, acoperite cu multă pruină.
Soiul este sensibil la mană, oidium și putregaiul cenușiu. Se caracterizează prin uniformitatea maturării boabelor pe ciorchine, culoarea uniformă și pulpa crocantă, rezistență sporită la transport a strugurilor, durata lungă de conservare a strugurilor pe butuc, aproximativ 1 lună, păstrarea îndelungată peste iarnă, în depozite frigorifice aproximativ, 3-4 luni.
Producțiile de struguri obținute sunt variabile între 12- 20 t/ha, în funcție de zona de cultură și condițiile climatice din perioada de vegetație. Perioada de recoltare este August – Septembrie.