Percepția subiectivă a timpului care trece mai repede este o experiență comună, dar recent, discuțiile științifice au adus în prim-plan o realitate fascinantă: Pământul se rotește, într-adevăr, mai rapid decât în decenii recente, iar această accelerare, deși minimă, are implicații concrete pentru modul în care măsurăm timpul și pentru tehnologia modernă.
În ultimii ani, rotația Pământului a înregistrat o ușoară accelerare. Deși variațiile sunt minuscule – de ordinul milisecundelor – ele sunt suficient de semnificative pentru a fi detectate de ceasurile atomice de înaltă precizie.
Recordul recent a fost stabilit pe 29 iunie 2022, când Pământul a înregistrat cea mai scurtă zi de la începutul măsurătorilor cu ceasuri atomice, rotindu-se cu 1.59 milisecunde mai repede decât durata sa normală de 24 de ore. Această tendință de accelerare a continuat și în 2023 și 2024, deși cu variații.
De ce se rotește Pământul mai repede
Rotația Pământului nu este perfect constantă, fiind influențată de o serie de factori complecși, atât interni, cât și externi: mişcările miezului terestru, activitatea seismică și plăcile tectonice, topirea ghețarilor și redistribuirea apei, curenții oceanici și atmosferici, forțele de Maree,
Miezul lichid al Pământului se rotește independent de mantaua și scoarța terestră. Variațiile în mișcarea acestui miez pot influența distribuția masei planetei și, implicit, viteza de rotație. Cutremurele majore și mișcările plăcilor tectonice pot redistribui masa Pământului, afectând momentul de inerție și viteza de rotație. De exemplu, un cutremur puternic poate scurta ușor durata zilei prin modificarea formei Pământului.
Pe măsură ce ghețarii se topesc, apa se redistribuie de la poli către ecuator. Acest lucru este similar cu un patinator care își extinde brațele, încetinind rotația. Totuși, alte fenomene pot contracara acest efect. Curenții de aer și de apă la scară largă pot exercita forțe de frecare asupra scoarței terestre, influențând rotația.
Atracția gravitațională a Lunii și a Soarelui exercită forțe de maree care, pe termen lung, tind să încetinească rotația Pământului. Aceasta este cauza principală a încetinirii rotației Pământului pe parcursul a milioane de ani, dar pe termen scurt, alte fenomene pot fi dominante.
Cauza exactă a accelerării recente nu este pe deplin înțeleasă, fiind probabil o combinație a mai multor factori. Unii oameni de știință speculează că ar putea fi vorba de o „oscilație Chandler” – o mică deviație în axa de rotație a Pământului, care, atunci când se apropie de punctul său minim, ar putea duce la o rotație mai rapidă.
Cum ne afectează rotația mai rapidă a Pământului
Deși accelerarea este minusculă pentru experiența umană cotidiană, ea are implicații semnificative pentru sistemele noastre tehnologice și pentru modul în care măsurăm timpul.
Timpul pe care îl folosim zilnic este Timpul Universal Coordonat (UTC), care este stabilit de o rețea de ceasuri atomice extrem de precise. Rotația Pământului, pe de altă parte, este măsurată prin Timpul Universal (UT1), bazat pe poziția astronomică a Pământului. Pentru a menține UTC în sincronizare cu UT1 (adică, pentru a ne asigura că ora atomică nu deviază prea mult de „ziua astronomică”), se utilizează secunde bisecte (leap seconds).
Până acum, secundele bisecte au fost adăugate (o secundă în plus) la UTC pentru a compensa încetinirea generală a rotației Pământului. Ultima secundă bisectă pozitivă a fost adăugată pe 31 decembrie 2016. Cu toate acestea, având în vedere accelerarea recentă, oamenii de știință discută acum posibilitatea introducerii unei secunde bisecte negative – adică, eliminarea unei secunde din UTC. Aceasta ar fi o premieră și ar putea avea consecințe tehnologice majore.
Sistemele GPS și navigație se bazează pe o sincronizare extrem de precisă a timpului. O secundă bisectă negativă ar putea perturba grav sistemele care nu sunt pregătite să gestioneze un astfel de eveniment.
Backtracking: Rotația nucleului intern al Pământului încetinește
Serverele, rețelele de comunicații și sistemele financiare globale depind de o sincronizare perfectă a timpului. O secundă lipsă ar putea cauza erori, blocaje sau chiar căderi de sistem, deoarece software-ul este adesea conceput pentru a adăuga, nu pentru a elimina timp. Rețelele electrice, care funcționează cu o precizie de milisecunde, ar putea fi, de asemenea, afectate.
Pentru majoritatea oamenilor, o milisecundă în plus sau în minus nu este perceptibilă. Nu vom simți că ziua este mai scurtă sau că timpul „zboară” mai repede din această cauză. Percepția subiectivă a timpului este influențată de factori psihologici, nu de aceste variații astronomice minuscule. Impactul direct este, așadar, mai degrabă tehnic și științific, necesitând adaptări la nivelul infrastructurilor care se bazează pe măsurători precise ale timpului.
Comunitatea științifică internațională, prin intermediul Serviciului Internațional de Sisteme de Rotație a Pământului și Referințe (IERS), monitorizează constant rotația Pământului. Decizia privind introducerea unei secunde bisecte negative este una complexă și este supusă unor dezbateri intense, având în vedere potențialele riscuri tehnologice.
În concluzie, deși trecerea mai rapidă a timpului nu este o iluzie în sens astronomic, efectele sale directe sunt resimțite mai degrabă în domeniul tehnologiei de înaltă precizie decât în experiența umană obișnuită. Este un memento fascinant al dinamicii continue a planetei noastre și al modului în care progresul tehnologic ne permite să detectăm și să gestionăm chiar și cele mai subt