Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă prin care va reducere cheltuielile primăriilor. Autorităţile publice locale nu pot finanţa în 2023 festivaluri, concerte și competiţii locale din fonduri publice.
Guvernul menționează că, întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4.4% din PIB şi luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, se impun măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor. În acest fel se vor asigua premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.
Impactul IRCC după creştere în ratele creditelor
Conform Ordonanţei, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare:
a) ”Bunuri şi servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” şi ”Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare”;
b) Reparaţii curente;
c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;
d) Cărţi, publicaţii şi materiale documentare;
e) Consultanţă şi expertiză;
f) Pregătire profesională;
g) Studii şi cercetări;
h) Contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere;
i) Alte cheltuieli, cu excepţia alineatelor ”Chirii” şi ”Executarea silită a creanţelor bugetare”;
j) Asociaţii şi fundaţii, cu excepţia angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” şi ”Asistenţă socială”.
Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.
Care sunt excepțiile privind limitarea cheltuielilor
”Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.
Ordonanţa stipulează că ”în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea”.
”Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum şi cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârşitul de an.
Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăşi media cheltuielilor lunare de aceeaşi natură realizate în 3 perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depăşesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donaţii şi sponsorizări; (6) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi (2) în situaţii temeinic justificate Guvernul României poate aproba pe bază de memorandum încheierea de angajamente legale respectiv depăşirea limitelor de plăţi la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, iniţiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităţilor/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la solicitarea justificată a acestora”, se precizează în document.
Scorul Fico: La ce să fie atenţi românii
Guvernul argumentează în expunerea de motive că are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
În plus, spune Executivul, ”pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019”.
Guvernul adaugă că, în lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit asumată poate fi depăşită, cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.