Coaliția PSD-PNL pregătește un pachet de măsuri fiscale, majorări de taxe și impozite, care ar putea fi pus în aplicare de la 1 august sau de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei. Astfel, România s-ar putea încadra în deficitul negociat cu Comisia Europeană.
Această listă de măsuri reprezintă un scenariu de lucru analizat în prezent de guvern. Nu se știe dacă creșterile de taxe și impozite ar putea să fie aplicate toate, începând din acest an sau doar o parte.
Măsuri propuse de guvern pentru reducerea deficitului bugetar
Cele mai importante propuneri aflate în discuție pe masa coaliției sunt următoarele:
- Introducerea unui impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc 500.000 euro. Un proprietar care deține mai multe imobile sau terenuri a căror valoare trece de acest prag urmează să plătească minimum 500.000 euro anual la stat.
- Ajustare fiscală în cazul microîntreprinderilor care plătesc în prezent 1% pe cifra de afaceri în cazul în care această cifră nu depășește 500 de mii de euro. Se propune o ajustare fiscală în cazul microîntreprinderilor care au un nivel de profitabilitate de peste 30%. Impozitul în acest caz crește spre 2%.
- Impozit pe dividende ar putea crește de la 8% la 10%. (în discuție procentul).
- Majorarea salariilor minime de la 3.000 de lei la 3.300 de lei în prima etapă și la 3750 în a doua, respectiv în construcții de la 4.000 de lei la 4.500 de lei.
- Supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul Președintelui României.
- TVA unic de 19%, eventual crescut la 21 sau 22%. În prezent există cote reduse de TVA pentru anumite bucuri și servicii, cum ar fi TVA de 9% la alimentele de bază. Asta ar însemna anularea cotelor diferențiate de TVA la Horeca, pâine, carne, lapte, cărți, activitati culturale, etc.
- Impozit mărit cu 10% la licența pentru jocuri de noroc, aparate tip “păcănele”, tutun, țigări electronice, băuturi de lux, cognac, rom, whiskey, champagne, și alimente de lux precum fois gras, icre negre, etc.
- Creșterea de la 1% la 10% a impozitului pe câștigurile de la Bursă.
Top 10 cele mai extravagante reședințe din lume
Guvernul trebuie să aducă bani la buget pentru a se încadra în deficitul bugetar negociat cu Comisia Europeană, care nu trebuie să depășească 4, 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe primele cinci luni, deficiul raportat de Ministerul Finanțelor a fost 2, 32% din PIB. Dacă nu se respectă această cerință, România riscă tăierea fondurilor europene.
Evoluția pieței imobiliare. Majorări de taxe și impozite pentru unele clădiri rezidențiale
Așadar, un impozit de 1% pentru clădirile rezidențiale care cumulat depășesc 500.000 euro presupune ca de exemplu, un proprietar care deține mai multe imobile sau terenuri a căror valoare trece de acest prag, să platească un impozit minimum de 50000 euro anual la stat.
Tehnic s-ar putea să nu se poată pune în aplicare, atrag atenție specialiști din piață. Iar printre efectele identificate ar putea fi o creștere a chiriilor.
Pe piața imobiliară în 2023 se așteaptă scăderi de prețuri în categoria locuințelor de vânzare, în timp ce la capitolul locuințelor de închiriat ambele categorii prevăd ușoare creșteri – 25% dintre cumpărători și 51% dintre agenții imobiliari, conform unui sondaj realizat în rândul utilizatorilor Storia.ro și OLX.
Tranzacții cu criptomonede pe piața imobiliară din România
La capitolul evoluției dobânzilor la creditele ipotecare din 2023, agenții imobiliari par mai optimiști decât respondenții privați (proprietari, cumpărători și chiriași). Deși ambele categorii se așteaptă, în primul rând, la creșteri ușoare, sunt menționate și majorări substanțiale.
Tendința descendentă poate fi atribuită politicii monetare impuse de Banca Națională a României, care a făcut ca împrumuturile ipotecare să fie mai puțin accesibile pentru români.