Există anumite situații în care un angajat nu poate fi dat afară sau în care concedierea este considerată ilegală, conform Codului Muncii din România și altor reglementări relevante.
Legislația muncii oferă o serie de protecții angajaților împotriva concedierilor abuzive sau nejustificate. Pentru anul 2025, dacă nu intervin modificări legislative majore, principiile generale din Codul Muncii rămân valabile.
Articolul 60 din Codul Muncii din România prevede anumite situații în care angajații beneficiază de protecție specială și nu pot fi concediați.
Concedierea unui angajat: situații în care nu poți fi dat afară
În special, alineatul (1) enumeră categoriile de angajați care nu pot fi concediați în anumite condiții. Iată câteva dintre acestea.
Angajații care se află în concediu medical nu pot fi concediați pe durata incapacității temporare de muncă. Pentru femeile însărcinate și cele în concediu de maternitate, concedierea este interzisă atât pe durata sarcinii, cât și pe durata concediului de maternitate.
Persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului au de asemenea, protecție împotriva concedierii pe întreaga durată a concediului. Angajații care au solicitat o formă de protecție socială sau care au participat la activități sindicale nu pot fi concediați ca formă de represalii pentru exercitarea drepturilor legale.
Conform legislației muncii din multe țări, o femeie nu poate fi concediată în timpul sarcinii sau în concediul de maternitate. Aceasta este o protecție destinată să asigure securitatea angajatelor în această perioadă. Angajații care se află în concediu medical nu pot fi concediați pentru perioada în care sunt incapabili de muncă din motive de sănătate. Concedierea în acest context poate fi considerată discriminare.
Ce meserii sunt bine plătite în România
Concedierea unui angajat pe baza rasei, sexului, vârstei, orientării sexuale, religiei sau a altor caracteristici personale protejate de lege este ilegală. Angajații nu pot fi concediați pe aceste baze. Dacă un angajat face o plângere legală sau își exercită drepturile legale (de exemplu, prin depunerea unei plângeri pentru nerespectarea legislației muncii), concedierea sa nu poate fi permisă.
Angajații nu pot fi concediați pentru că sunt membri ai unui sindicat sau pentru că participă la activități sindicale. În multe jurisdicții, angajații nu pot fi concediați pentru că au solicitat concediu parental sau pentru că au avut grijă de copii. Angajații care își desfășoară activitatea în condiții deosebite (de exemplu, muncitori minori sau angajați care beneficiază de protecții speciale) pot beneficia de condiții restrictive referitoare la concediere.
Uneori, contractele colective de muncă stipulează cerințe specifice pentru concediere, iar nerespectarea acestor cerințe poate face concedierea ilegală. În multe jurisdicții, există proceduri legale care trebuie urmate înainte de a concedia un angajat (de exemplu, avertisment scris, evaluări de performanță). Nerespectarea acestor proceduri poate face concedierea invalidă.
Principalele situații în care concedierea unui angajat este interzisă sau strict reglementată
Pe criterii discriminatorii (Art. 5 din Codul Muncii și Legea nr. 167/2015 privind prevenirea și combaterea discriminării), angajatorul nu are voie să concedieze un salariat pe criterii de:
- rasă, naționalitate, etnie, culoare, limbă, religie;
- origine socială, categorie socială defavorizată;
- convingeri, sex, orientare sexuală;
- vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV;
- opțiune politică, situație sau responsabilitate familială;
- apartenență ori activitate sindicală;
- orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor.