Identificarea celor mai buni candidați pentru pozițiile disponibile în companii reprezintă o provocare pentru majoritatea angajatorilor, iar păstrarea angajaților valoroși este extrem de problematică. Peste 30% din noii angajați părăsesc compania din lipsa proceselor de integrare.
Mai mult de o treime (35%) din candidații intervievați în 2022 de către Cristina Profeanu, Specialist în HR au plecat în primele șase luni de la angajare pentru că nu au avut parte de o integrare corectă.
„În general, avem mai mulți oameni în căutări active decât cei angajați și angrenați într-o companie. Acest lucru poate fi atribuit lipsei de implementare a instruirii de onboarding pentru noii angajați. Uneori, sprijinul echipei lipsește definitiv. Un angajat nou este nevoit să descopere singur ce anume se petrece în companie și va învăța tot singur cum să își ducă la îndeplinire sarcinile de serviciu sau, mai bine spus, va învăța tot singur cum să se facă util. Una dintre explicații este că mulți angajatori confundă integrarea unui angajat cu perioada de asimilare de proceduri.
Orice angajat are nevoie de training pentru a învăța mai ușor, pentru a se integra în echipă, are nevoie de susținerea celor din jurul său, oameni cu multă experiență. O experiență adecvată de integrare durează aproape un an, iar noii angajați care au parte această experiență sunt mai loiali și mai dedicați unei organizații”, afirmă Cristina Profeanu, Managing Partner și Specialist HR în agenția de recrutare cristinaprofeanu.ro.
Etapele procesului de integrare al unui angajat
Conform statisticilor privind integrarea angajaților, o experiență excelentă de integrare asigură ca 69% dintre angajați să rămână cu o companie timp de trei ani. Pe de altă parte, 58% dintre organizații spun că programul lor de onboarding este axat aproape exclusiv pe procese, documente și familiarizarea angajatului cu procedurile interne de lucru care, alături de sarcinile administrative și training, fac parte din programele de integrare.
Cu toate acestea, de-a lungul timpului, experții au ajuns să realizeze că cele mai bune programe de integrare a angajaților sunt atât structurate, cât și strategice, mai degrabă decât administrative. De asemenea, ar trebui să se concentreze pe oameni și pe training.
În realitate, potrivit specialiștilor în resurse umane, procesul de integrare a unui nou angajat trebuie să cuprindă mai multe etape, precum:
- predarea de informații (Know How intern) în baza procedurilor interne,
- training operațional la noul loc de muncă,
- sesiuni de comunicare cu angajatul pentru a se asigura că a înțeles acele proceduri citite,
- sesiuni de comunicare pe diseminarea fișei de post și informațiilor asimilate din procedurile interne,
- interviu de integrare și evaluare pe perioada integrării,
- feedback constant.
Peste 80% dintre angajați sunt nemulțumiți de lucrul de acasă
„Nu în ultimul rând, în perioada de integrare disponibilitatea pe care trebuie să o ofere angajatorul este una mai mare, până când noul coleg își câștigă autonomia pe post. Angajatul nou poate avea întrebări legate de modul în care își desfășoară activitatea și este normal să primească feedback.
După ce angajatul s-a integrat și-a câștigat autonomia pe post, colaborarea cu restul colegilor este următoarea etapă de urmărit. Programele de integrare sunt ca o curbă de învățare pentru noii angajați, care îi duce de la o stare de necunoscut la a deveni un activ de încredere pentru o companie. Atâta timp cât aceste procese de învățare sunt în vigoare, iar angajații simt că învață, cresc și sunt apreciați, cel mai probabil vor rămâne la locul lor de muncă actual”, mai spune Cristina Profeanu.
Organizațiile cu un program de integrare formalizat au șanse mai puține să piardă mai mult de 60% din întreaga forță de muncă în decurs de patru ani. Pe de altă parte, 30% din candidații intervievați în 2022 de către Cristina Profeanu au motivat conflictele de lucru ca principal motiv de părăsire job. Majoritatea conflictelor pornesc de la evenimente nesemnificatice, cum ar fi atitudinea negativă sau diferențele de opinii care apar din ce în ce mai des și pot determina oamenii să se contrazică.
Cele mai întâlnite cauze ale conflictelor la locul de muncă sunt suprasolicitarea angajaților, lipsa sau insuficiența resurselor necesare îndeplinirii sarcinilor, diferența de valori, comunicarea internă deficitară și neclaritatea în privința rolurilor și responsabilităților la locul de muncă, neplata orelor suplimentare, lipsa unui feedback constructiv sau salariile nesatisfăcătoare.
Citiți și:
- Motivele pentru care angajații români renunță la joburi
- De ce vor angajații români să vină mai des la birou
- Noi orientări date de Comisia Europeană privind contractele colective de muncă
- Salarii de până la 900 euro pentru cei fără experiență
- Multe persoane care caută un job au așteptări salariale nerealiste
- Angajații vor anumite beneficii pentru a se întoarce la birou
Printre soluțiile posibile pentru păstarea angajaților în companie, experții indica organziarea de traininguri atât interne, cât și externe, comunicarea internă, adaptarea salariului la efortul pe care angajatul îl depune sau acordarea de bonusuri recurente.
Agenția de recrutare cristinaprofeanu.ro recrutează și selectează candidații în vederea angajării, oferă coaching de carieră pentru candidații care vor reconversie profesională sau sunt la început de drum, organizează workshop-uri de comunicare specifică mediului de business.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.