Afirmația conform căreia ora mesei influențează sănătatea inimii mai mult decât durata somnului, ar putea fi o simplificare excesivă. Ambele sunt aspecte importante ale ritmurilor noastre circadiene și au un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare.
Cu toate acestea, există tot mai multe dovezi care evidențiază efectele profunde ale timpului de masă asupra diferitelor procese metabolice care afectează direct inima. Iată o detaliere a motivului pentru care ora mesei este din ce în ce mai recunoscută ca un factor puternic în sănătatea inimii.
Cum afectează ora mesei sănătatea inimii
Corpurile noastre au ceasuri interne (ritmuri circadiene) care reglează diferite procese fiziologice, inclusiv metabolismul, tensiunea arterială și ritmul cardiac. Mâncatul la ore neregulate, în special noaptea târziu, perturbă aceste ritmuri.
Consumul de mâncare târziu în noapte poate afecta negativ sensibilitatea la insulină și controlul zahărului din sânge, crescând riscul de diabet de tip 2, un factor de risc major pentru boli de inimă.
Mâncatul târziu a fost legat de creșterea colesterolului „rău” (LDL) și a trigliceridelor și scăderea colesterolului „bun” (HDL), toate dăunătoare sănătății inimii.
Tensiunea arterială scade în mod natural noaptea. Mâncatul târziu poate interfera cu această scădere nocturnă normală, ceea ce duce la creșterea susținută a tensiunii arteriale, un factor de risc cheie pentru atac de cord și accident vascular cerebral.
Tămâia – beneficii pentru suflet și trup
Unele studii sugerează că consumul de mai multe calorii mai târziu în timpul zilei este asociat cu niveluri mai ridicate de markeri inflamatori, care pot deteriora vasele de sânge și pot contribui la boli de inimă.
Mâncatul târziu este adesea asociat cu un aport caloric total crescut și cu alegeri alimentare mai slabe, contribuind la creșterea în greutate și la obezitate, ambele strâns legate de problemele cardiace.
În timp ce ceasul principal din creier este reglat în primul rând de lumină, ceasurile periferice din organe precum ficatul și inima sunt mai receptive la aportul de alimente. Timpul consecvent al mesei ajută la sincronizarea acestor ceasuri periferice cu ceasul principal, promovând armonia metabolică. Tiparele de alimentație neregulată pot desincroniza aceste ceasuri, ducând la disfuncții metabolice.
Studiile au arătat că tensiunea arterială scade de obicei noaptea, permițând organismului să se odihnească. Consumul de mese bogate în calorii seara târziu poate preveni această scădere, crescând riscul de hipertensiune arterială, atacuri de cord și accident vascular cerebral.
Cercetările emergente sugerează că o perioadă mai lungă de post nocturn (timpul dintre ultima masă a zilei și prima masă a următoarei) poate fi benefică pentru sănătatea cardiometabolică, inclusiv pentru tensiunea arterială și nivelul lipidelor. Mâncatul mai devreme și prelungirea postului peste noapte se aliniază mai bine cu ritmurile noastre circadiene naturale.
De ce ora mesei poate părea a avea o influență mai puternică decât durata somnului
În timp ce durata somnului este indiscutabil crucială pentru sănătatea generală, inclusiv pentru sănătatea inimii, ora mesei poate avea un impact mai direct și mai imediat asupra markerilor metabolici cheie care determină riscul cardiovascular.
Cineva cu o durată adecvată a somnului, dar cu obiceiuri alimentare extrem de neregulate, în special mâncatul târziu în noapte, ar putea să experimenteze încă tulburări metabolice semnificative care îi afectează negativ inima.
Durata somnului și ora mesei sunt interconectate și ambele joacă roluri vitale
Programele neregulate de somn și calitatea slabă a somnului perturbă, de asemenea, ritmurile circadiene și sunt legate de risc cardiovascular crescut. „Social jetlag” (timpuri de somn inconsecvente pe parcursul săptămânii) a fost asociat cu probleme cardiace.
Somnul slab poate duce la modificarea tiparelor de alimentație, inclusiv creșterea gustărilor noaptea târziu și pofta de alimente nesănătoase, agravând și mai mult efectele negative asupra sănătății inimii.
În timp ce atât somnul suficient cât și la timp sunt esențiale pentru sănătatea inimii, ora mesei exercită o influență puternică asupra sistemului nostru metabolic, care, la rândul său, afectează direct factorii de risc cardiovascular, cum ar fi tensiunea arterială, colesterolul și zahărul din sânge.
Mâncatul în conformitate cu ritmurile noastre circadiene, cu majoritatea caloriilor consumate mai devreme în timpul zilei și evitând mâncatul târziu, pare a fi o strategie crucială pentru protejarea sănătății inimii. Așadar, sănătatea optimă a inimii depinde probabil atât de somnul consecvent și suficient, cât și de modelele de alimentație la timp.