Numită medical depresie clinică sau depresie majoră, depresia este o tulburare afectivă. Fenomenul se manifestă cel puțin două săptamâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor, care afectează viața profesională, cât și cea personală. Poate fi însoțită de o stimă de sine scăzută, energie redusă, pierderea interesului pentru activități care erau plăcute anterior.
În prezent, 121 de milioane de oameni sunt diagnosticați cu depresie. Cercetătorii spun că doar un număr mic de persoane constientizează cp suferă de depresie și sunt dispuse să ceară ajutor. Posibilele motive sunt frica de stigmatizare socială, ignoranța și orgoliul personal. Conform OMS, 5% din populația României suferă de depresie.
Cel mai bun mod de a afla dacă suferiți de depresie este să vă informați. Cum puteți să vă dați seama? Simptomele bolii, factori de risc și cauze, tipurile principale de depresie, cum este diagnosticată, cum poate fi tratată și ce se poate face pentru a o preveni, sunt principalii factori care determină boala.
Simptome ale depresiei
Simptomele depresiei sunt complexe și alternează de la o persoană la alta. În general, o persoană depresivă se simte tristă, își pierde interesul pentru activitățile care îi altă dată aduceau plăcere (muzică, filme, sport, ieșiri cu prietenii) și pare că nu mai are speranță.
Simptomele pot persista săptămâni sau chiar luni la rând și pot afecta activitatea profesională, viața de familie și viața socială.
Foarte rar o persoană depresivă are toate simptomele, în general manifestă câteva simptome din următoarele: o stare de spirit proastă, în mod continuu; senzație de neajutorare; absența speranței pentru viitor; stimă de sine scăzută; plâns frecvent; senzația de vinovăție; iritabilitate; intoleranță față de ceilalți; lipsa motivației; lipsa interesului pentru diverse lucruri; dificultatea de a lua decizii; absența bucuriei față de viață; senzația continuă de anxietate; gânduri suicidale și de vătămare fizică; mișcări lente și vorbit lent/încet; schimbări ale apetitului; scăderea în greutate sau foarte rar creșterea în greutate; constipație; dureri de cap; amețeli; dureri musculare și/sau articulare; lipsa energiei; un libido scăzut; anomalii ale ciclului menstrual; probleme de somn; evitarea contactului cu familia/prietenii; neglijarea pasiunilor sau hobby-urilor; dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă sau casă.
Factori de risc în depresie
Factorii de risc cresc probabilitatea de a dezvolta o boală. În ceea ce privește depresia, există mai mulți factori de risc care pot fi implicați, inclusiv cauzele genetice, psihologice sau de mediu.
Factorul genetic joacă un rol semnificativ în depresie. Dacă aveți o rudă apropiată precum unul dintre părinți sau un frate cu depresie, aveți un risc de 2-3 ori mai mare de a dezvolta boala prin comparație cu persoanele fără rude apropiate depresive.
Stresul cronic poate fi un alt factor de risc. Un nivel redus de stres ne ține motivați, în schimb expunerea prelungită la stres duce la stimularea activității axei HPA, adică interacțiunea dintre hipotalamus, glanda hipofiză și glandele suprarenale. Stimularea axei HPA duce la o producție ridicată de epinefrină (adrenalină) și de cortizol, numit și „hormonul stresului”, ambele putând cauza probleme de sănătate, inclusiv depresie.
Trauma, un alt factor care determină depresie este întâlnit la persoanele care au trecut prin abuzuri sau traume, mai ales în copilărie.
Femeile au un risc de două ori mai mare de depresie decât bărbații. Cercetătorii au concluzionat că femeile sunt mai stresate și au un risc mai mare de traumă decât bărbații. Așadar, se pare că estrogenul, hormonul feminin, joacă un rol semnificativ. Procentele de episoade depresive încep să se distingă în adolescență, când tinerele se confruntă mai des cu depresia.
România, mult mai ieftină decât Occidentul la servicii stomatologice
Femeile pot avea un risc mai mare de depresie și în timpul menstruației sau dupa naștere, când nivelul hormonilor fluctuează.
Furnizarea nutrienților necesari asigură funcționarea normală a creierului. În lipsa unor nutrienți există un risc mai mare de afecțiuni fizice sau mintale, inclusiv de depresie.
Alimentele procesate pot crește riscul de depresie, iar consumul ridicat de carbohidrați este asociat cu simptome specifice depresiei la femei. Studiile arată că persoanele cu depresie au o probabilitate mai mare de a avea deficit de: vitamina B9, vitamina B12, vitamina D, zinc, cupru, mangan.
O dietă echilibrată și variată oferă protecție împotriva depresiei. În special, acizii grași Omega 3 prezenți în pește, alge, nuci și semințe de chia sunt utili.
Anumite trăsături de personalitate
Anumite trăsături cresc probabilitatea de apariție a depresiei. Acestea includ:
- un nivel ridicat de nevroză;
- un nivel scăzut de cooperare;
- evitarea excesivă a situațiilor, aparent, periculoase;
- un nivel ridicat de introvertire;
- un nivel ridicat de nesiguranță;
- senzația constantă de stres;
- schimbări frecvente ale stării de spirit;
- senzația de oboseală după interacțiuni sociale;
- dezorganizare;
- impulsivitate;
- terminarea lucrurilor pe ultima sută de metri.
Foto: Pexels/ Andrea-piacquadio
Cauze ale depresiei
Psihiatrii cred că sunt implicați mai mulți factori biologici, psihologici și sociali. Se crede că depresia apare atunci când există o vulnerabilitate preexistentă care este activată de unul sau mai multe evenimente, care apar în decursul vieții. Vulnerabilitatea poate fi de natură genetică și/sau poate apărea în dezvoltarea omului, în copilărie sau mai târziu.
Depresia poate fi o boală secundară a unor afecțiuni precum HIV/SIDA, astm, probleme cronice sau condiții terminale. Încă nu se știe dacă bolile în sine duc la apariția depresiei prin efectul lor asupra calității vieții, sau pe fondul unor cauze comune.
La acestea se adaugă depresia de natură iatrogenică, ce apare ca urmare a îngrijirii sănătății. Aici intră depresia apărută pe fondul administrării de interferon, contraceptive, beta-blocani, isotretinoina, anticonvulsive, agenți cardiaci, antipsihotice sau agonistul hormonului eliberator de gonadotropină.
Inclusiv tulburarea afectivă sezonieră este considerată un tip de depresie. Se crede că aceasta este cauzată de reducerea nivelului de luminozitate de la soare în sezoanele de toamnă-iarnă.
Tratamentul depresiei
Majoritatea medicilor spun că antidepresivele nu trebuie să reprezinte prima formă de tratament a depresiei ușoare, deoarece raportul risc/beneficii este redus. În general se recomandă următoarele tratamente: modificarea stilului de viață, psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentală și apoi tratamentul cu antidepresive sau alte medicamente.
Exercitiile fizice ajută la reducerea moderată a simptomelor în cazul depresiei ușoare. Problema principală a exercițiilor fizice în depresie este că persoanele trebuie să aibă voință, motivație și să fie suficient de sănătoase pentru a participa regulat la activități fizice.
Dieta sănătoasă, echilibrată și variată contribuie la ameliorarea simptomelor în cazurile ușoare de depresie. Similar, în cazul somnului de 8-9 ore pe noapte. De asemenea, studiile observaționale arată că eliminarea fumatului are beneficii asemănătoare administrării de medicamente.
Psihoterapia sau terapia prin vorbire poate ajuta la ameliorarea unor simptome asociate depresiei, mai ales în cazul unei imagini distorsionate asupra lumii. Pentru formele ușoare de depresie sunt suficiente schimbarea stilului de viață și psihoterapia, în timp ce pentru formele complexe și/sau cronice este necesară o combinație între medicație și psihoterapie.
Terapia cognitiv-comportamentală este o altă formă de tratament pentru depresie, având cele mai bune rezultate la copii și adolescenți. Prin terapia cognitiv-comportamentală se dorește schimbarea modului de gândire autodistructivă, precum și a comportamentelor. Terapia cognitiv-comportamentală ajută la prevenirea recidivei.
Tratament medicamentos
Cele mai folosite medicamente pentru tratarea depresiei sunt antidepresivele. Medicația este recomandată pentru cazurile de depresie severă și cronică. Pentru un tratament eficient dozele sunt ajustate și chiar sunt încercate combinații ale unor clase diferite de antidepresive. Reacțiile adverse la antidepresive apar în 50-75% dintre cazuri și pot trece până la opt luni pentru ameliorarea simptomelor.
De regula, tratamentul se continuă încă 16-20 săptămâni după atenuarea simptomelor pentru a reduce riscul de recurență.
Riscul de suicid în cazul celor care iau SSRI variază. De exemplu, la tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, există un risc mai mare de risc suicidar. La adulți, nu se știe dacă medicamentele din clasa SSRI afectează rata de suicid.
Sunătoarea și substanțele extrase din aceasta pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei, având efecte asemănătoare antidepresivelor ușoare. Frunzele de busuioc conțin camfor și uleiuri volatile, deci pot fi folosite pentru a atenua depresia ușoară.
Deși nu există dovezi științifice, se spune că unele mirodenii stimulează o stare de spirit mai bună. Pe lista acestora se află scorțișoara, șofranul, ghimbirul, vanilia și nucșoara. Se crede că acestea contribuie la eliberarea de endorfine ce induc o stare de bine.
Metode de prevenire
Depresia nu poate fi prevenită în totalitate. Și totuși, un stil de viață echilibrat, cu o dietă variată și sănătoasă, activități fizice, limitarea stresului și a situațiilor conflictuale, somnul odihnitor, reducerea consumului de alcool și/sau substanțe psihoactive. Toate acestea la un loc, pot reduce riscul de probleme psihiatrice inclusiv de depresie cu până la 22-38%.
Diagnosticarea timpurie a depresiei poate preveni cronicizarea bolii. Această formă de depresie este de evitat pe cât posibil deoarece presupune un tratament de durată și există șanse mai mici de reușită. Reducerea interesului pentru activitățile preferate, anxietatea și insomnia, timp de 2-3 săptămâni, pot necesita o vizită la specialist.
Intervenția prin psihoterapie sau terapie cognitiv-comportamentală, în situații de stres sau traumă ajută la prevenirea unui nou episod depresiv. În cazul vârstnicilor, funcționează mai bine programele de suport social decât cele de terapie cognitiv-comportamentală.
Formele severe și complicate de depresie necesită atât antidepresive, cât și terapie. Cel mai bun mod de a evita complicațiile este detectarea timpurie a bolii, încă de la primele simptome.
Citiți și:
- Reţeaua de sănătate Regina Maria a deschis o nouă policlinică
- Peste 85 de boli tratate cu terapii bazate pe celule stem
- GENERALI lansează o asigurare de sănătate modulară
- În România nu mai este nevoie de certificat digital
- Cum puteți comanda medicamente online, din străinătate
- Resysten, soluție antimicrobiană contra Covid-19 aprobată și în România
Episoadele de depresie se rezolvă odată cu trecerea timpului, indiferent dacă sunt sau nu tratate. Persoanele care nu sunt internate în spitale de psihiatrie au o reducere cu 20% a simptomelor după câteva luni. În general, un episod sever de depresie are o durată de circa 23 de luni, iar după aproximativ trei luni începe redresarea.
Datele existente arată că 80% dintre persoanele care au un episod depresiv vor suferi cel puțin încă unul în timpul vieții, media fiind de patru episoade pe viață. Alte cercetări arată că 50% dintre persoane se recuperează după depresie, cu sau fără tratament, restul de 50% va avea cel puțin încă un episod depresiv. Tot din aceștia, 15% vor suferi de depresie cronică.
Unele studii arată că pacienții internați au un grad mai mic de redresare și un grad mai mare de cronicizare prin comparație cu pacienții externi, care iau medicamente, participă la terapie și au contact, în continuare, cu oamenii din viața lor. În cazul pacienților externi, episodul depresiei are o durată medie de 11 luni.
Sursa: reginamaria.ro
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.