Referitor la obiceiurile și preferințele românilor în ceea ce privește consumul de gustări între mese, a fost realizată o analiză detaliată.
Reiese astefel că 39% dintre români obișnuiesc să consume zilnic gustări între mese, iar 41% le aleg de câteva ori pe săptămână. Cele mai populare gustări consumate între mese sunt cele dulci (58%), urmate de cele sărate (56%) și cele sănătoase (37%).
Principalele motive pentru care românii cumpără astfel de produse sunt pofta (65%), dorința de a obține energie suplimentară (31%) sau necesitatea de a potoli foamea (28%). 39% dintre români consumă gustări între mese zilnic, iar 41% le aleg de câteva ori pe săptămână
Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, românii sunt mari iubitori de gustări între mese, 39% dintre acesția obișnuind să le consume zilnic, în special femeile (45% comparativ cu 33% în cazul bărbaților), iar 41% de câteva ori pe săptămână.
Îndreptându-ne atenția către gustările preferate, cele mai populare sunt cele dulci (58%), urmate de cele sărate (56%) și cele sănătoase (37%).
Gustările sănătoase sunt preferate într-o măsură mai mare de persoanele de peste 55 de ani (46%), o categorie cunoscută pentru interesul crescut față de un stil de viață mai sănătos, precum și de cei din mediul urban (40% comparativ cu 32% mediul rural).
Principalul motiv pentru care românii aleg să consume gustări între mese
Pofta este principalul motiv pentru care românii aleg să consume gustări între mese (65%). Referitor la obiceiurile de cumpărare a gustărilor, 60% dintre români le planifică atunci când merg la cumpărături, iar 40% le achiziționează spontan sau din impuls. În plus, majoritatea preferă să le cumpere din supermarket-uri/ hypermarket-uri (72%) și în mai mică măsură din magazinele de proximitate (20%).
Principalele motive pentru care românii cumpără astfel de produse sunt pofta (65%), dorința de a obține energie suplimentară (31%), necesitatea de a potoli foamea (28%) sau obiceiul deja format de a le cumpăra (19%).
O analiză mai detaliată relevă faptul că pofta este o motivație mult mai puternică pentru tinerii din Generația Z, cu vârste cuprinse între 18-24 ani (79%), în timp ce persoanele cu vârste între 35-44 ani sunt mai preocupate de aspecte funcționale, precum necesitatea de a obține energie suplimentară pe parcursul zilei (35%).
Câți români sunt interesați de gustările cu beneficii specifice
34% dintre români sunt foarte interesați de gustările cu beneficii specifice, precum energie sau imunitate.
În percepția românilor, cele mai sănătoase gustări sunt fructele proaspete (73%), mixul de nuci și fructe uscate (49%), iaurtul grecesc cu nuci sau semințe (33%), smoothie-urile (20%) și chipsurile de legume coapte (17%).
O tendință semnificativă este interesul în creștere al românilor pentru gustările cu beneficii specifice, precum energie sau imunitate, care sunt apreciate în mare și foarte mare măsură de 34% dintre aceștia.
Cei mai interesați de această categorie sunt persoanele cu vârste între 35-44 de ani (38%), cei cu venituri mai mari de peste 4000 lei (44%) și locuitorii din mediul urban (37% față de 30% în mediul rural). Această tendință poate fi explicată printr-o conștientizare tot mai mare a importanței unui stil de viață sănătos, în special în rândul celor cu venituri mai mari și care locuiesc la oraș, unde accesul la informații și produse sănătoase este mai facil.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 16 ani companii din România și alte țări din Europa.
Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 02-08.10.2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban și mediul rural. Mărimea eșantionului a fost de 1029 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.