În România sunt șapte saline deținute de Salrom, compania de stat ce are monopolul exploatării sării. Acestea reprezintă adevărate atracții turistice, dar și destinații pentru tratarea afecțiunilor respiratorii. Și mai este Salina Turda, aflată în administrarea primăriei, redeschisă în 1992 și apoi renovată între anii 2008 și 2010, cu fonduri de la Uniunea Europeană.
O salină este spațiul amenajat într-o fostă mină de sare care asigură tratament natural pentru anumite boli ale aparatului respirator, dar și pentru diferite afecțiuni ale pielii. Salinoterapia, o modalitate de tratament practicată din cele mai vechi timpuri, asigură și în prezent cele mai bune rezultate.
Pe teritoriul României au funcționat de-a lungul timpului mai multe mine de sare precum și multe alte locuri în care exploatarea se făcea la suprafață, exclusiv pentru nevoile locale. Multe dintre mine sunt prăbușite, la suprafață formându-se lacuri sărate, lângă care s-au dezvoltat și baze de tratament.
Citiți și: Cazări nonconformiste în România: Top 7 căsuțe în copac
Salrom, compania de stat ce are monopolul exploatării sării, are 7 sucursale active: Slănic Prahova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej și Ocna Mureș. Singura care nu poată fi vizitată de turiști este cea de la Ocna Mureș, deoarece minele de aici s-au prăbușit, exploatarea făcându-se acum cu sondele (prin introducerea de apă în zăcământ și extragerea de saramură).
Saline din România: Salina Slănic Prahova – Prahova
Salina Slănic este o exploatare minieră a sării aflată în stațiunea Slănic, județul Prahova, Muntenia, situată la aproximativ 100 km de Bucureşti.
Pe seama salinei, a izvoarelor sulfuroase de pe versanţii văii Slănicului şi a celor şapte lacuri sărate, formate pe vechile exploatări de sare, s-a dezvoltat o activitate balneoturistică, atestată documentar din anul 1853, ce a contribuit la declararea localităţii Slănic Prahova ca staţiune turistică de interes naţional.
Mina Unirea (Salina Slănic Prahova), situată la o adâncime de 208 m, pe o suprafaţă de 53.000 mp, a fost deschisă vizitării după anul 1970. Circuitul turistic parcurge un traseu care permite evidenţierea unor elemente spaţiale de interes turistic în structura internă a masivului de sare, reprezentate prin cute cu dezvoltare pe zeci de metri, marcate prin alternanţe de benzi divers colorate, cu nuanţe de gri şi alb, diverse caracteristici mineralogice (structură, textură, mod de cristalizare) şi prin puritatea deosebită a sării.
Citiți și: 10 cele mai frumoase destinații de vacanță la munte
Masivul de sare are o lungime de 5-6 km, o lățime de circa 2-3 km și poate fi exploatat pentru câteva mii de ani. Sarea se prezintă sub formă de cristale bine dezvoltate, care formează o masă compactă grăunțoasă, în care cristalele mari se divizează în masa cristalelor mici. Suprafețele de contact dintre cristale au formă neregulată, ceea ce mărește mult coeziunea și aderența.
Saline din România: Salina Cacica – Suceava
Salina Cacica este o exploatare minieră a sării aflată în localitatea Cacica, Județul Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari, în Bucovina. Mina de sare de la Cacica, reprezintă un obiectiv turistic ce se vizitează de la jumătatea sec. al XIX-lea, pe un traseu scurt, care s-a păstrat până în prezent.
Salina Cacica este deosebită prin vechime, simplitate şi spaţii generoase, pregătite pentru vizitare, dispuse pe mai multe orizonturi. Aerosolii salini cu efecte terapeutice, temperatura constantă de cca. 10 grade Celsius, puritatea şi frumuseţea locului, recomandă salina în orice anotimp pentru relaxare şi agrement.
Prin galeriile săpate manual în masivul de sare, se ajunge la adâncimea de 44 m, în Grota Piticilor şi în Sala de Bal, săpate manual, fără utilaje. Intrarea în mină se face pe 192 de trepte vechi de brad aflate de la începutul exploatării, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn, dispuse în spirală înconjurând puțul principal de acces și aeraj.
Muzeul sării se află în clădirea administrației și deține unelte, hărți, fotografii, diverse minerale, cultură arheologică. Capela romano-catolică Sf. Varvara se găsește la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 29 m adâncime.
Citiți și: Top 7 piscine în București unde vă veți simți ca la mare
Capela, prima de acest fel amenajată într-o salină din România, a fost inaugurată în anul 1806 la inițiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte și după terminarea lucrului (în localitate nefiind nici o biserică).
Inițial era căptușită cu lemn, acesta fiind îndepărtat în anul 1904. Patroana capelei este Sfânta Varvara, patroana minerilor. Capela deține altar, icoane, candelabru, amvon și balcon pentru cor. Altarul și amvonul au fost sculptate în sare. Capela are dimensiunile: 25 m lungime, 9 m lățime și 7 m înălțime.
Pereții sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara. Cândva era celebrată în subteran zilnic Sfânta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici și ortodocși. În prezent, la data de 4 decembrie a fiecărui an, coboară în capelă preoții celor 3 confesiuni pentru a celebra un Tedeum, iar copii prezintă un program artistic în costume populare ale celor 3 etnii și în 3 limbi.
Citiți și: Info trip Sharm El Sheikh: Am redescoperit Egiptul cu o ofertă a Join UP!
Capela ortodoxă este la adâncimea de 35 m, unde se desfășoară Orizontul I. În această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă și are pe pereți basoreliefuri sculptate în stânca de sare, cu tematică religioasă, opera recentă a unor sculptori din zonă, unele după modele similare de la Salina din Wieliczka de lângă Cracovia. În partea dreaptă a capelei se află Icoana Sfântului Daniil Sihastrul.
Lacul Sărat este o amenajare artificială săpată manual de mineri la o adâncime de 42 m. Dimensiunile lacului sunt de 10×6 m. Sala de dans denumită și „Sala Ing. Agripa Popescu” (după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului), aflată la adâncimea de 45 metri, are dimensiuni relativ mari: 24x12x6 m, iar la capete are 3 balcoane săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive.
Saline din România: Salina Praid – Harghita
Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid – Ocna de Jos – Ocna de Sus.
Salina Praid din localitatea cu acelaşi nume, pe valea pârâului Corund, se află în zona centrală a României, în partea estică a Transilvaniei, în bazinul Praid, denumit “Ţinutul Sării” după cum a fost consemnat într-un document din secolul al XVIII-lea.
Citiți și: Top 8 destinații de vacanță în locații exclusiviste
Principala atracţie a zonei este salina, a cărei istorie de început datează de pe vremea romanilor, aceasta aparţinând unui areal caracterizat printr-un cadru natural pitoresc, cu obiective turistice cu regim protectiv, precum Muntele de Sare de la Praid şi Lacul Ursu de la Sovata.
Salina se află la o adâncime de 120 m de la suprafață. Transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei pe o distanță de 1250 m până la poarta de intrare în baza de agrement.
Citiți și: Unde se află și cum arată cel mai vechi spa din România
Salina Târgu Ocna – Bacău
Salina Târgu Ocna este situată în inima Moldovei, pe valea pitorească a Trotuşului. Sucursala Salinei se află pe Str. Salinei, nr. 12, în orașul Târgu Ocna, Județul Bacău, cu acces de pe DN12A (Onești-Miercurea Ciuc) și pe magistrala de cale ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud (M501).
Din anul 2005, potenţialul turistic al Salinei Târgu Ocna s-a concentrat la orizontul IX al minei Trotuş, aici fiind amenajată o baza modernă de turism şi agrement. Temperatura constantă de 12 grade Celsius, umiditatea de circa 50%, lipsa curenţilor de aer şi prezenţa aerosolilor salini, au făcut din marile goluri rezultate în urma excavaţiei sării, locuri de neuitat pentru relaxare, agrement şi sănătate.
Aceasta este a treia cea mai mare salină și una din cele mai vechi din România. Deține cea mai mare bază de tratament din țară, amplasată în mina Trotuș la 240 m adâncime, ce oferă condiții pentru relaxare, mișcare și tratarea afecțiunilor respiratorii. În interior se află amenajat unul dintre puținele lăcașuri de cult din România construite în saline, cu hramul Sfintei Varvara. De asemenea, există și un muzeu al formării și exploatării sării.
Citiți și: Top șapte cele mai frumoase locuri de glamping din România
Al doilea domeniu de activitate al societății îl constituie extracția, prepararea și comercializarea sării pe teritoriul României și în afara țării, de unde se extrag anual circa 90 000–120 000 tone de sare (în funcție de nivelul desfacerii și al cererii pieței). În ceea ce privește extracția de saramură, anual 100 000 de tone ajung la Chimcomplex Borzești.
Saline din România: Salina Ocnele Mari – Vâlcea
Mina turistică Ocnele Mari este situată în localitatea cu acelaşi nume, la 8 km de Râmnicu Vâlcea, într-o zonă pitorească (aproape de Valea Oltului), cu tradiţie în turism balnear (Căciulata, Olăneşti, Călimăneşti) şi turism cu caracter religios (mănăstirea Cozia).
Descoperirea unui număr însemnat de topoare-ciocan de minerit în şantierele arheologice, ne indică faptul că exploatarea de sare la Ocnele Mari a început încă din Neolitic, fiind continuată în Epoca Bronzului şi Epoca Fierului. Conform descoperirilor arheologice aici s-ar afla vestitul centru tribal “Buridava”.
Unul din orizonturile în care exploatarea s-a încheiat a fost deschis publicului şi transformat în zonă turistică din anul 2009. Zona de vizitare este amenajată la 226 m față de nivelul mării și se întinde pe o suprafață de aproximativ 40.000 mp. Temperatura relativ constantă pe toata durata anului, oscilează ușor în jurul valorilor de 13 – 15 grade Celsius.
Citiți și: Top 11 cele mai spectaculoase cascade din România
Punctul turistic al salinei Ocnele Mari cuprinde o biserică, un muzeu, restaurant, magazin de suveniruri, cramă, un teren de fotbal, teren de baschet, teren de tenis, masă de biliard, karting adulţi, locuri de joacă pentru copii (minigolf copii, air hockey, karting cu pedale).
Aici se pot vizita câteva obiective interesante și puteți petrece timpul din subteran sub forma unei activități sportive, de divertisment, sau ca timp petrecut în „centrul de sănătate”.
Biserica amenajată în Salina Ocnele Mari este probabil cea mai mare biserică de acest fel din România. Biserica poartă hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și „Sfânta Varvara” – ocrotitoarea minerilor și a constructorilor. Clopotnița bisericii din Salina Ocnele Mari a fost sfințită în luna decembrie 2022. Centrul de sănătate este amenajat sub formă de paturi cu saltele, scaune balansoar sau leagăne.
Saline din România: Salina Ocna Dej – Cluj
Mina Salina Ocna Dej nu este deschisă vizitării. Salina Ocna Dej este o veche unitate minieră din Ocna Dejului, Str. Salinei nr.6, județul Cluj, specializată pe extracția sării geme în stare solidă. Întreprinderea aparține „Societății Naționale a Sării” din București (SALROM).
Exploatarea sării la Ocna Dej se efectuează încă din perioada ocupaţiei romane: şapte exploatări în trepte sau spirale, astăzi putând fi remarcate vestigii sub forma unor excavaţii colomatate dar şi aproximativ 50 m din “drumul imperial”, pe care romanii transportau sarea.
Pe versantul Nordic al dealului Carpatic, pârâul Codor, se cunosc exploatări încă din jurul anilor 1200, iar în zona străzii Ocnei s-au găsit urmele unor mine părăsite, cunoscute de localnici sub denumirea de “minele romane”.
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Saline din România: Salina Ocna Mureș – Alba
Salina Ocna Mureş este situată în partea de nord-est a județului Alba, Str. Mihai Eminescu, nr. 19, la aproximativ 22 km distanţă de Aiud şi 55 km de Alba-Iulia.
Exploatarea zăcământului la Ocna Mureş a început încă din perioada neolitică, efectuându-se în puţuri şi galerii mici. În perioada ocupaţiei romane exploatarea s-a realizat în galerii, camere sau cariere de mici dimensiuni, iar în evul mediu exploatarea s-a realizat în camere mari trapezoidale. La suprafaţa terenului, în această zonă, s-a format lacul Minelor Romane cu adâncimea de 3-6 m.
Citiți și: Povestea celor 7 mănăstiri unite print-o linie dreaptă
În afară de exploatarea zăcămintelor de sare gemă de la Ocna Mureș și Războieni-Cetate, Salina Ocna Mureș a avut în perioada postbelică și sarcina exploatării următoarelor zăcăminte de substanțe minerale nemetalifere: zăcământul de bentonit de la Ocna Mureș, zăcământul de nisip cuarțos de la Făgetu Ierii, județul Cluj, zăcământul de calcare de la Poiana Aiudului, județul Alba, zăcământul de bentonit de la Șeușa, județul Alba.
Citiți și: 13 Sky bars în București cu imagini panoramice deosebite
Și în cele din urmă cel mai spectaculos subteran din lume, modelat de oameni, este Salina Turda. Salina este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015.
Salina Turda – Cluj
Salina Turda se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din Turda, Transilvania. Intrarea în salină (prin galeria de acces Franz Josef) se făcea până în anul 2010 din Str. Salinelor 54A (cartierul Turda Nouă), în prezent prin noua și moderna intrare din centrul turistic Salina-Durgău (Aleea Durgău nr. 7).
Salina Turda a fost închisă în 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor mine de sare din zona Transilvaniei. La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente).
Aceasta se află în administrarea primăriei, fiind redeschisă în 1992 și apoi renovată între anii 2008 și 2010, cu fonduri de la Uniunea Europeană. Când s-a făcut reamenajarea, s-a instalat un lift panoramic, dar și o roata cu gondole și un spațiu de agrement cu debarcader, unde turiștii se pot plimba cu bărcile.
Citiți și: TOP 8 locuri pentru plajă lângă București
Tehnica de deschidere în trecut a ocnelor de sare
Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau de obicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni).
La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.