Probabil majoritatea românilor când aud de Marea Neagră se gândesc la plajă, soare, litoral. Dar oare câți știu cât de mare este Marea Neagră și de ce se numește așa?
Cu o suprafață de 436.400 km pătrați, Marea Neagră conține 547.000 km cubi de apă sărată și atinge o adâncime maximă de peste 2.200 m, în apropiere de Ialta. Mareele sunt în general de mică amplitudine (circa 12 cm). În zona litoralului românesc salinitatea este cuprinsă în mod obișnuit între 7 și 12 la mie.
Marea Neagră are o istorie tumultuoasă, deoarece poziționarea sa geografică a atras atenția multor popoare puternice, impresionând grecii, apoi romanii, care i-au dat denumirea de „Pontus Euxinus”. Ulterior, turcii au numit-o „Karadeniz”, ceea ce semnifică „mare întunecată” sau „mare de miazănoapte”, fiind situată la nord de Imperiul Otoman.
Citiți și: TOP 8 locuri pentru plajă lângă București
Prima formă autentic românească a denumirii actuale a fost dată de Mircea cel Bătrân, marea numindu-se „Marea cea Mare”. Numele este întâlnit în diferite documente datate din vremea domnitorului.
Deși prietenoasă cu majoritatea turiștilor, numele de Marea Neagră este asociat cu aspectul primejdios ce poate fi observat pe timp de furtună, fiind periculoasă pentru cei care se aventurează în larg, fără experiență sau echipament de protecție. Încă din secolul al XV-lea, Marea Neagră a fost considerată drept bântuită de furtuni inimaginabile.
Lucruri mai puțin știute despre Marea Neagră
Marea Neagră este situată între Europa și Asia și are o formă aproximativ ovală, cunoscută și sub denumirea de „formă de pește”, în special de către copii. Marea este marea situată la extremitatea de sud-est a Europei. Se învecinează cu Ucraina la nord, Rusia la nord-est, Georgia la est, Turcia la sud și Bulgaria și România la vest.
Citiți și: 13 Sky bars în București cu imagini panoramice deosebite
Marea Neagră ocupă un bazin situat strategic la extremitatea de sud-est a Europei, dar conectat la apele îndepărtate ale Oceanului Atlantic, Marea Marmara, Dardanele, Marea Egee și Marea Mediterană.
Revenind la lucruri mai puțin știute despre Marea Neagră, știați că se varsă în cele din urmă în Marea Mediterană, prin Bosfor, Marea Marmara, Dardanele și Marea Egee? Și altceva interesant, este alimentată constant de așa numitul „râu submarin Marea Neagră”, care aduce apă cu salinitate mai ridicată, din Marea Mediterană.
Citiți și: Unde se află și cum arată cel mai vechi spa din România
Marea Neagră este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin strâmtoarea Kerci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană.
Din punct de vedere hidrologic, Marea Neagră este un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume:
- ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism),
- limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve.
Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure legături externe – prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele – cu Oceanul planetar, alături de încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, determină lipsa aproape totală a curenților marini verticali și existența doar a curenților orizontali pe un imens traseu circular împotriva sensului acelor de ceasornic.
Citiți și: Povestea celor 7 mănăstiri unite print-o linie dreaptă
Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade Celsius care ajung iarna până la 0 grade Celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150–200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime. Curenții au intensitate redusă pe verticală și mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5–10 m.
Fluvii și râuri care se varsă în Mare
În zona europeană principalele sunt Casimcea, Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul și Kubanul. În Asia Mică principalele ape care se varsă în Marea Neagră sunt Scaria, Enige, Câzâl-Irmac și Ieșil-Irmac. Alte ape care se varsă în Marea Neagră sunt Cioruhul în Armenia, Rionul în Georgia, Provadia și Camcia în Bulgaria etc. Un aport mare de ape este primit de Marea Neagră de la Don, prin intermediul Mării Azov.
Pe de altă parte, în august 2010, grup de cercetători britanici de la universitatea din Leeds au studiat sub partea de nord-vest a Mării Negre o importantă scurgere de apă freatică dulce, al cărei debit este de 350 de ori mai mare decât cel al Tamisei.
Scurgerea de apă freatică se găsește aproximativ sub valea Carasu, provine parțial și din Dunăre, și ajunge în mare, prin nisipul de la fund, în largul Constanței, oraș ale cărui puțuri de captare prelevează o parte din ea.
Citiți și: Top 11 cele mai spectaculoase cascade din România
Dacă s-ar afla la suprafață, această scurgere ar forma un fluviu care ar fi al șaselea din lume, din punctul de vedere al debitului. Scurgerea are loc la o adâncime de 35 m și pe o lărgime de peste 800 m, iar viteza apei ajunge la 6,5 km/ora.
Cele mai importante orașe care se află la Marea Neagră sunt Burgas, Varna, Constanța, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi și Trabzon. Un oraș care nu se află propriu-zis la Marea Neagră, dar este mult legat istoric și economic de această mare este orașul Istanbul (mai demult Constantinopol și capitala Imperiului Bizantin).
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.