Cascadele, printre cele mai impresionante creații ale naturii, sunt căderi de apă, sub un unghi de peste 45 grade Celsius, situate în general pe traseul unei ape curgătoare. Aceste cascade cuibărite în natură, oferă o priveliște impresionantă prin simpla lor cădere naturală de apă, reușind să ne aducă deconectarea de la rutină și stres.
Cascada cu cea mai înaltă cădere de apă din lume este Angel (Venezuela, 979 m). În România, cea mai înaltă cascadă este Cascada Cailor, având 100 de metri. Cea mai mare cascadă subterană din România se află în Peștera Găvanului din Podișul Someșan, având o cădere de 52 de metri.
România are multe și impresionante cascade, descoperite pe văi ori pe cursul râurilor, în mijloc de natură. În continuare găsiți topul celor mai frumoase cascade din România!
1. Cascada Cailor, Maramureș
Cea mai mare cascadă din România, Cascada Cailor este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de Nord-Est a Munților Rodnei. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit ˝Podul Cailor˝, în mai multe trepte, rezultând cea mai mare cascadă din România.
Se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 metri. Cascada este accesibilă din mai multe direcții, dinspre Borșa-Complex cu telescaunul, sau pe jos, sau dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei.
2. Cascadele Beușniței, Caraș Severin
Succesiunea de cascade (din care cea mai mare are peste 5 m înălțime) de pe Râul Beu în amonte de lacul Ochiul Beului din județul Caraș Severin, formează Cascadele Beușniței.
Acestea au luat naștere prin acțiunea apei timp de milenii în substratul calcaros. Calcarul dizolvat de apă a fost depus straturi-straturi de-a lungul cursului râului, formând tuful calcaros, rocă moale și permeabilă ce a permis modelarea a nenumărate forme, mini-baraje, ochiuri de apă și cascade succesive.
Situate în zona de protecție strictă cu statut de rezervație naturală din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița din județul Caraș-Severin, Cascadele Beușniței reprezintă un fenomen unic, un adevărat monument al naturii, și un obiectiv de însemnată valoare turistică, geologică și peisagistică.
3. Cascada La Văioaga, Caraș Severin
Cascada La Văioaga se află în Banat, în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, fiind considerată una din cele mai spectaculoase căderi de apă din țară. Nu este foarte înaltă, dar are un debit puternic și este înconjurată de stânci calcaroase și pădure densă. Tipic pentru acest Parc Național este culoarea apei turcoaz pe care o poți vedea în piscina mică din jurul cascadei.
Cascada este accesibilă printr-un drum forestier care poate fi parcurs cu mașina sau pe jos. De la intrarea în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, turiştii trebuie să parcurgă pe jos sau cu maşina aproximativ trei kilometri până la Păstrăvărie, pe un drum forestier, de unde pot fi admirate peisaje pitoreşti interesante. Pe acest traseu, drumeţii se pot opri pentru a admira cascada. Locul este marcat cu un indicator pentru a semnaliza prezenţa căderii de apă.
4. Cascada Bigăr, Caraș Severin
După circa 200 m, apa izvorului (bogată în calcar) se varsă în râul Miniș de pe un prag stâncos, formând o cascadă de travertin (tuf calcaros), ce poartă numele de Cascada Bigăr. Paralela 45 nord trece pe lângă această cascadă, fapt marcat în teren printr-un panou geografic.
O placă mare de travertin, în consolă (deci nesusținută), s-a prăbușit în mod natural la data de 7 iunie 2021 in jurul orei 18.
„Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni și greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate”, a spus Romsilva. Instituția de stat a respins informațiile lansate de un activist de mediu, conform căruia „prăbușirea cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș”.
Dacă apa carbonatată n-ar fi fost parțial deviată spre păstrăvărie, din ea s-ar fi depus cantități și mai mari de carbonat de calciu pe placa din cascadă, care, mult îngreunată, s-ar fi prăbușit deja mai demult. Astfel de fenomene se petrec des în natură, pretutindeni în lume, inclusiv în Romȃnia.
5. Cascada Duruitoarea, Neamț
Cascada Duruitoarea este un monument al naturii, cu regim de arie protejată de interes național situată în Masivul Ceahlău. Corespunde categoriei rezervație naturală de tip peisagistic și este situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău. Denumirea cascadei vine de la zgomotul puternic și continuu pe care îl face atunci când are apă multă.
Rezervația are o suprafață de 1 ha, fiind situată la 1.250 m altitudine și este formată pe valea Pârâului Rupturii, între abrupturile coborâte dinspre Piatra Ciobanului (est) și Piciorul Șchiop (vest).
Căderea de apă măsoară aproape 25 m și este despărțită de un prag în două părți distincte:
- Pragul superior are aproximativ 20 m. La bază apele au săpat prin eroziune marmite.
- Pragul inferior are aproximativ 5 m, răsfirând apa în evantai peste stâncă.
Dezagregarea conglomeratelor și gresiilor datorată fenomenelor de gelivație (îngheț-dezgheț) și avalanșelor a dus la detașarea din pereții verticali a unor coloane, turnuri și la adâncirea jgheaburilor precum și la formarea de săritori și cascade.
Alimentarea cu apă a pârâului se face în principal din izvorul Fîntîna Rece situat spre platoul alpin, singurul care alimentează cascada permanent. Debitul actual al acestuia a fost redus din momentul în care a fost construită captarea pentru cabana Dochia. Mai sunt și alte izvoare, dar acestea au perioade când seacă.
6. Cascada Bâlea, Munții Făgăraș
Cascada Bâlea, denumită și Urlătoarea Bâlei, este situată în Munții Făgărașului între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la peste 1200 m altitudine. Este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m, și marchează treapta inferioară a circului glaciar Bâlea.
Accesul se poate face pe Transfăgărășan până la cabana Bâlea Cascadă iar de acolo pe jos circa 50 minute, drept până la cascadă, pe un traseu marcat cu punct roșu.
7. Cascada Vălul Miresei, Cluj
Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, satul Răchitele, județul Cluj.
Căderea de apă este de peste 30 m. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.
O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu un voal.
8. Cascada Toplița, Harghita
Cascada de apă termală Toplița (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei rezervație naturală de tip geologic și peisagistic, situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Toplița.
Rezervația naturală aflată pe Str. Cascadei din orașul Toplița, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000. Cascada se întinde pe o suprafață de 0,50 ha și are o cădere de apă termală (temperatură de cca. 27 grade Celsius) cu un conținut ridicat de carbonat de calciu, ce își schimbă în permanență aspectul datorită depunerii de travertin. Apa provine din izvorul „Bradul”, din apropierea orașului.
9. Cascada Caraiman, Prahova
Cascada Urlătoarea este o cascadă formată de pârâul Urlătoarea, în apropierea orașului Bușteni, România, aflată la altitudinea de 1100 m, în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi pe Valea Jepilor. Se poate ajunge și din localitatea Poiana Țapului. Cascada se poate vedea și din telecabina care urcă spre Babele.
În afara principalei căderi de apă (15 metri), există și alte căderi de apă mai mici, desfășurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie, Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică.
Supranumită și Cascada Fantomă, Cascada Caraiman este considerată drept unul dintre fenomenele stranii din munți, datorită faptului că are apă doar în anumite perioade ale anului, apoi dispare din cauza secetei.
10. Cascada Șerbota, Făgăraș
Cascada Șerbota este localizată în Munții Făgăraș, aproape de Porumbacu de Jos, căderea de apă având o înălțime de 80 m. În perioada mai-octombrie apa nu este înghețată, atunci fiind momentul ideal pentru vizitare. Cascada are circa 70-80 m înălţime, 10 m lăţime, 1410 m altitudine, gradul 2 și nu depăşeşte 65 de grade înclinaţie.
Are ca puncte de reper spre vest Șaua Puha și Șaua Scării, iar spre est Vârful Șerbota ce duce către Vârful Negoiu. Traseele prin care se poate ajunge aici sunt Porumbacu de Sus – Vârful Negoiu, Sălătrucu – Vârful Negoiu sau Barajul Vidraru – Vârful Negoiu.
Accesul se poate face cu autovehicule echipate corespunzător sau alte mijloace de transport montane, pe drumurile forestiere indicate de marcaje, iar apoi se merge pe jos în funcție de ruta aleasă. Drumul urmat în apropiere de Cascada Șerbota este accidentat, de aceea se recomandă să se meargă în lunile când nu ninge.
11. Cascada Evantai, Bihor
Cascada Evantai, numită așa pentru că este strânsă la vârf și extinsă la bază, se află la jumatatea distanței dintre intrarea în Cheile Galbenei și Izbucul Galbenei. Cascada are o cădere de apă de aproximativ 7 m înălțime, formată din râul Galbena aflat în Munții Bihorului.
Povestea celor 7 mănăstiri unite print-o linie dreaptă
Locul de unde începe cascada este un izbuc, deoarece Valea Galbenei în amonte traversează zgomotos o peșteră, iar prin intermediul a două brațe are o cădere sub forma unui evantai. La cascada Evantai se poate ajunge pe drumul forestier care leagă Bălăneasa de Valea Seacă, până aproape de Cantonul Silvic Valea Cetăților.