Sunt locuri de poveste, de vizitat în România. Aceste întinderi minunate, cu frumusețe și energie pură, într-o lume plină de legende le găsiți pe meleagurile noastre natale și tot aici, se află și cele mai emblematice castele, acele construcții medievale cu rol de locuință, destinate totodată să protejeze o familie nobiliară și să simbolizeze autoritatea într-un domeniu feudal.
Primele castele au fost ridicate din lemn, adesea pe o colină naturală sau artificială, apoi s-au construit din piatră pentru a rezista mai bine noilor arme și tehnici de război. Aceste construcții au fost numite castele întărite sau cetăți.
Dar să vedem cum au apărut unele dintre cele mai frumoase castele din România, desemnate prin definiție reședințe nobiliare sau princiare rurale.
1. Castelul Templul Cavalerilor
Castelul Templul Cavalerilor este situat în Cheile Vălișoarei, printre stânci de sute de metri înălțime, și la doar 15 km de Aiud, în Munții Trascău. Acesta se află în mijlocul Cheilor, în cea mai spectaculoasă zonă, cu o vechime de aproape 700 de ani.
A fost refăcut de către medicul Florin Rusu din Brașov, care l-a cumpărat în urmă cu mulți ani.
Castelul a fost construit inițial de un nobil din zonă, apoi a devenit cazarmă militară. Chiar și Regele Mihai al României a stat o perioadă din armată la castelul din Trascău, iar în zilele noastre a fost vândut la o licitație.
2. Castelul Bethlen-Haller
Castelul Bethlen-Haller aflat în Cetatea de Baltă este un ansamblu de monumente istorice, de pe teritoriul satului Cetatea de Baltă, comuna Cetatea de Baltă. Castelul a fost ridicat în stil renascentist, între anii 1615-1624 de către Miklos Bethlen, Cancelarul Transilvaniei. Între anii 1769-1773 a fost reamenajat în stil baroc. A avut mai mulți proprietari de-a lungul istoriei sale.
Ultimul proprietar din familia Bethlen a fost Markus Bethlen. Se pare că l-a pierdut la un joc de cărți în a doua jumătate a sec. al XIX-lea și așa a trecut în posesia familiei Haller, la care a rămas până în momentul exproprierii din 1948. După anul 1989 castelul a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, de la care a fost cumpărat ulterior de familia Necşulescu (patronul actual al Jidvei).
3. Castelul Cantacuzino
Castelul Cantacuzino a fost reședința de vară a Prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit “Nababul” datorită impresionantei sale averi. Situat în Bușteni, de o mare valoare arhitectonică, istorică, documentară și artistică, a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul).
Castelul, construit în stil neoromânesc, este înconjurat de un parc ale cărui alei poartă vizitatorii spre grotă, cascade și fântâni arteziene. Sala de primire adăpostește o colecție de heraldică unică în România. Edificiul realizat în piatră și cărămidă după planurile arhitectului Grigore Cerchez, se întinde pe o suprafață de 3148 mp.
În interior se remarcă ceramica italiană, mozaicul românesc din holul principal, plafoanele originale sculptate, casetate, pictate cu motive florale, tâmplăria sculptată, balustrada din fier forjat sau din lemn, scările cu trepte realizate din marmură de Carrara, coloanele interioare cu decorațiuni în stil brâncovenesc, ușile din lemn cu tăbliile sculptate cu blazonul familiei Cantacuzino, șemineele din piatră de Albești, vitraliile deosebit de frumoase, candelabrul original din Salonul de onoare și o logie imensă de pe latura vestică, cu arcade și coloane ornamentate.
4. Castelul Peleş
Castelul Peleş, reşedinţa de vară a primului cuplu regal al României, regele Carol I (1866-1914) şi regina Elisabeta, a fost construit între 1873 și 1914, la dorința suveranului, după planurile arhitecților Johannes Schultz şi Karel Liman. Edificiul a fost decorat de celebrii creatori, J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul Peleș este considerat cel mai important ansamblu arhitectonic de tip istorist din România, având caracter de unicat și prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa.
5. Castelul Iulia Hașdeu
Castelul „Iulia Hasdeu” este un capriciu arhitectonic în formă de castel, construit între anii 1894 și 1896. Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina, Județul Prahova, este cunoscut sub denumirea de „Templul Spiritului”. La 97 de kilometri spre nord de București, în orașul Câmpina, scriitorul și istoricul român Bogdan Petriceicu Hașdeu a construit între anii 1893 și 1896 castelul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale.
Prima schiță a castelului, desenată chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găsește pe o filă a unui manuscris spiritist ce datează din 3 septembrie 1893. Castelul a fost restaurat între anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu.
6. Castelul Vlad Țepeș
La 30 septembrie 2004, Castelul Vlad Țepeș din București a devenit oficial sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Edificiul reproduce Cetatea Poenari, ridicată de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, în locul numit Cheia Argeșului, de pe Plaiul Loviștei, jud. Argeș, fiind inaugurat în 1906, cu ocazia organizării Expoziției Generale Române, dedicată celor 40 de ani de domnie a Regelui Carol I.
Castelul a fost realizat după planurile arhitectului Scarlat Petculescu. Construit la o scară mai mică, acesta a avut rolul inițial de turn de apă. În turnul castelului, înalt de 23 de metri și cu un diametru de 9 metri, se afla montat un rezervor din fontă, cu o capacitate de 200 m³.
Pe o scară de lemn, în spirală, situată între rezervor și turn, se urca pe o platformă de unde se putea admira Parcul Carol și panorama Bucureștilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor din lemn, susține turnul ca să nu se prăbușească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colț cu un alt turn de dimensiuni mai mici.
7. Castelul Sturza
Actualul castel, monument istoric de artă gotică, a fost ridicat între anii 1880 – 1904 de către George A. Sturza şi soţia sa Maria, pe locul unui vechi conac din 1755 (din care au mai păstrat câteva odăiţe şi inscripţia de atestare). Majoritatea decoraţiilor exterioare ale castelului reiau detalii din stema familiei Sturza, la care se adaugă emblema castelanului George A. Sturza, inspirată de icoana Sfântului Gheorghe.
În interior, plafoanele şi pereţii au fost pictaţi în tempera, cu motive geometrice şi florale, sub conducerea arhitectului ieşean Reinecke. O mare parte din mobilă, uşi şi ferestre era sculptată în lemn de trandafir. Pentru scara centrală a fost adusă marmură din Dalmaţia, iar la sobe s-a folosit teracotă sculptată şi pictată. Castelul deţinea o vastă bibliotecă şi câteva colecţii.
8. Castelul Apafi
Clădirea actuală a Castelului Apafi din Dumbrăveni, jud. Sibiu este doar un fragment din castelul construit în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În ciuda modificărilor severe suferite de-a lungul timpului, castelul îşi păstrează măreţia iar martori ai vremurilor sale de glorie stau fragmentele sculpturale recuperate pentru Colecţie: leul ce decora una dintre faţade, bazele de coloane şi ancadramentul renascentist de fereastră. Cea mai mare parte a decoraţiilor castelului au fost însă pierdute.
În prezent castelul începe să fie recuperat prin proiecte de reabilitare şi refuncţionalizare în scopuri culturale care să ilustreze istoria oraşului şi a locuitorilor acestuia. Colecţia Muzeală a Armenilor Transilvăneni are ca scop conservarea şi valorificarea inovatoare a patrimoniului cultural al comunităţii armene din oraşul Dumbrăveni, jud. Sibiu.
9. Castelul de Lut Valea Zânelor
Și un castel din zilele noastre…îl găsiți în Porumbacu de Sus nr. 630. Povestea începe în anul 2014, atunci când, osteniți de zarva unui oraș prea aglomerat, doi tineri din București, Răzvan si Gabriela, au transformat un vis în realitate. Au concentrat pasiunea pentru călătorie și setea de cunoaștere într-un concept numit pe atunci: ”Casa Naturală de Poveste” și treptat au pus bazele proiectului final numit Castelul de Lut Valea Zânelor.
Un loc pur și simplu verde, o pajiște pe malul Râului Porumbacu avea să devină locul ales! Este anul în care fundația de beton ciclopian (2m adancime), structura de lemn (30 cm grosime), pereți de lut (cob 60 cm grosime) și acoperisul de lemn tip sindrilă (80.000 sindrile, 200 kg cuie pentru batutul sindrilei) conturau o clădire unică, Castelul de Lut Valea Zânelor.
Ușile masive ale castelului, ferestrele din lemn sau felinarele exterioare, toate de poveste! toate lucrate manual! toate realizate local! Întreaga clădire s-a construit piatră peste piatră (perete gros de 50 cm), închegate cu rosturi de chit natural care are la bază varul hidraulic. Feeric Fashion Week 2016 a constituit momentul în care Castelul de Lut și-a deschis porțile în Grădina Zânelor.
10. Castelul Bran
Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov, Str. General Traian Mosoiu, nr. 24, Comuna Bran, Brașov. Castelul este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. Domeniul Bran cuprinde și Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana.
În anul 2000, Castelul Bran a fost revendicat de arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese în 1948 trecut în proprietatea statului.
11. Castelul Ugron
Castelul Ugron sau „castelul-calendar” se află în localitatea Zau de Câmpie, în județul Mureș. Castelul face parte din patrimoniul Consiliului Județean Mureș care a câștigat procesul cu prezumtivii moștenitori ai contelui Ugron. În prezent se află în administrarea Direcției generale de asistență socială și protecția copilului Mureș.
Ansamblul castelului Ugron a fost construit după principiile unui calendar. Are 365 de ferestre, câte zile sunt într-un an, 4 turnuri, la fel ca numărul de anotimpuri, 52 de camere, câte sunt săptămânile, 7 terase câte zile sunt într-o săptămână și 12 holuri, câte sunt lunile anului.
Castelul stă sub semnul unei povești de dragoste neîmplinite între proprietar și o prințesă rusă. În anul 1911 a început construcția reședinței de vacanță a baronului István Ugron, o arhitectură fidelă castelelor medievale franceze. Timp de trei ani, oamenii locului au fost obligați să muncească acolo, gratuit, cu uneltele și cu animalele lor. Castelul de la Zau de Câmpie nu a fost vizitat foarte des de baron.
12. Castelul Corvinilor
Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, reprezintă cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Adresa unde îl puteți vizita este Bulevardul Dacia, nr. 8, Hunedoara.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România, aflată încă în stare bină de funcționare. Castelul a fost construit în secolul al XV-lea, de Iancu de Hunedoara. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon.
Cele mai frumoase 10 drumuri montane din România
Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de construcție diverse, a prezenței unor inovații în plan militar și civil, precum și vieții tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Această primă fortificație avea o formă elipsoidală, cu capetele de nord și sud ascuțite, marcate de piatră de talie. Zidurile, cu grosimi de până la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic și piatră de râu, direct pe stânca nativă.
Cercetările anterioare primului razboi mondial au arătat faptul că în zona nordică au existat două încăperi de formă triunghiulară, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.
13. Castelul din Banloc
Castelul Banloc (în trecut Castelul familiei Karátsonyi) se află în localitatea Banloc, județul Timiș. Construit pe un plan în formă de „U”, castelul din Banloc este o clădire masivă, cu ziduri groase (cca. 1,25 m) din cărămidă arsă, cu fațada principală orientată spre sud.
Spre nord are două aripi formând o curte terasată (curtea de onoare). Realizat în stil Renaissance, pe fațada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevăzut cu blazonul din piatră al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost păstrat și după ce castelul a devenit propietatea Casei Regale a României, fiind dat jos după anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septică a castelului, unde părți din el mai erau și în 1997.
Același însemn heraldic există și pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului. Tot aici mai era menționat anul „MDCCLIX”. Aticul a căzut definitiv la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperișul și tavanul salonului de la etaj, făcându-se bucăți pe pardoseala camerei.
14. Castelul Stirbey Sinaia
Situat într-o clădire istorică, datând din 1875, Castelul Stirbey este localizat în Bd. Carol I, nr.28, Sinaia. Resedința de vară a Alinei Știrbey și a generalului Emanuel Florescu rămâne cunoscută astăzi drept cea mai veche clădire civilă din orașul Sinaia. Ea a luat naștere la doleanțele fiicei domnitorului Barbu Bibescu-Știrbey.
Castelul Stirbey este opera arhitectului olandez Josef Jacob Schieffleers. În prezent, Castelul Știrbey găzduiește Muzeul Orașului Sinaia, care este alcătuit din 13 săli tematice.
15. Castelul Regal Săvârșin
Castelul regal de la Săvârșin este un conac deținut de familia regală română și situat pe domeniul de la Săvârșin, din județul Arad. Pe locul clădirii actuale se găsea în secolul al XVIII-lea castelul familiei nobiliare Forray.
Castelul a fost construit între anii 1650 – 1680 de către familia Forray. În noiembrie 1781, răsculații lui Horea, carora li s-au alăturat iobagii de pe domeniul Săvârșin, au dat foc castelului cât și bisericii romano – catolice de pe domeniu. Primul proprietar cert al Domeniului Săvârșin a fost baronul András de Forray, născut în anul 1718, probabil la Săvârșin.
El a fost funcționar public în Monarhia Habsburgică și a ocupat pozițiile de consilier guvernamental și comisar adjunct de poliție. Pe 9 noiembrie 1784, conacul a fost incendiat de răsculați. În mod sigur, incendiul nu a distrus integral clădirea, noul conac fiind construit două decenii mai târziu. La incendiu a dispărut însă întreaga arhivă a familiei.
16. Castelul Konopi
Castelul Konopi este situat în județul Arad, la 50 de km de municipiul Arad, în localitatea Odvoș din comuna Conop. A aparținut familiei nobiliare de origine maghiară Konopi, a cărui ultim urmaș Baronul Kálmán Konopi (n. 1880 – d. 1947), inginer și cercetător agricol (inventator al grâului de Conop), înfiază cu drepturi depline pe colaboratorul său György Lengyel, conferindu-i astfel și titlul de Baron.
Castelul a fost naționalizat în anul 1948, împreună cu întreaga moșie în suprafață de 556 ha pădure și teren arabil. Conacul s-a reîntors în proprietatea familiei Konopi-Lengyel în anul 2007.
17. Castelul Pelișor
Castelul Pelișor este un palat de mici dimensiuni, construit pe domeniul castelului Peleș de pe Valea Prahovei. Ridicat între 1899 și 1902 de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhard Ludwig, castelul Pelișor a devenit, începând cu anul 1903, reședința de vară a principilor moștenitori ai României.
A fost construit din dorința regelui Carol I, ca reședință a principilor moștenitori Ferdinand și Maria. Mobilierul și decorațiunile interioare, realizate în mare parte de către Bernhard Ludwig, indică un spațiu rezidențial (hall, cabinete de lucru, capela, „camera de aur”), tributar inovațiilor mișcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea.
Pelișor are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reședință princiară, și poartă amprenta unei personalități puternice, a reginei Maria.
18. Castelul Filipescu-Kretzulescu
Castelul Filipescu-Kretzulescu este situat pe un platou format la vărsarea pârâului Drajna în râul Teleajen și dominând din înălțimea sa satul Drajna de Jos și întreaga vale a Teleajenului. În prezent castelul adăpostește un sanatoriu TBC. Castelul boIerilor Filipești, renovat ulterior de Elena Kretzulescu, a cunoscut o existență marcată deseori de distrugeri profunde și refaceri miraculoase, fiind printre puținele reședințe boierești din Țara Românească care s-au păstrat în forma originală.
Castelul de la Drajna este așezat pe un teren care a fost locuit încă din epoca bronzului, în 1925 arheologul Ion Andrieșescu descoperind într-unul din cei patru tumuli din apropierea clădirii numeroase obiecte din acea epocă.
19. Castelul Regal Lăpuşna
Castelul Lăpuşna este situat în Munţii Gurghiului la o altitudine de 815 metri, în comuna Ibăneşti, la 70 kilometri de Târgu Mureş. A fost ridicat între anii 1925-1926, însă a fost finalizat şi decorat abia în 1933, şi a aparţinut regilor României Ferdinand şi Carol al II-lea.
În perioada în care Nicolae Ceauşescu era președintele României, Castelul de la Lăpuşna a devenit castel de vânătoare. Actualii proprietari, care l-au cumpărat în urma privatizării, au păstrat nobleţea regală a castelului, cu o arhitectură autentic românească. Castelul a fost inclus şi în circuitul turistic, iar cele 23 de odăi locuite cândva doar de regi, regine, nobili sau de politicieni de rang înalt, pot adăposti acum orice turist interesat.
20. Castelul Brâncoveanu
Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus este un monument istoric situat în satul Sâmbăta de Sus, județul Brașov. A fost construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe locul unui alt castel din 1670 care s-a degradat. Strănepotul domnitorului Grigore Brâncoveanu a dărâmat astfel clădirea veche și a ridicat un nou edificiu.
Constantin Brâncoveanu, cel care a construit castelul de la Sâmbăta de Sus, a răspândit noul stil de arhitectură, care îmbina renascentismul italian cu stilul neo-bizantin, stil care a fost denumit după numele boierului „stilul brâncovenesc”.
Aceste castele sunt deosebit de interesante datorită arhitecturii unice a fiecăruia dintre ele cât și a locurilor unde sunt amplasate, cu atât mai mult, cu cât vă puteți caza în unele dintre acestea, unde cu siguranță veți petrece clipe fantastice alături de familie și prietenii dragi.