În fiecare an sărbătorim pe 1 Decembrie Ziua Naţională a României. Câți dintre noi știm ce semnificație are și cum s-a hotărât când să celebrăm această zi? În urmă cu 104 ani, la 1918, la Alba Iulia a avut loc Marea Adunare care a votat unirea Transilvaniei cu România, și s-a decis ceea ce acum numim România Mare.
Ziua Naţională a României a fost stabilită pe data de 1 decembrie imediat după Revoluție, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Același act normativ stabilea că Ziua Națională pe 1 decembrie este și o sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații.
În trecut, Ziua Națională a României era între 1861-1866 în data de 24 Ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.
Ziua Naţională a României – Noțiunea pentru ziua națională
Noțiunea de zi națională este o „invenție“ recentă, ea neputând preceda apariția noțiunilor de nație/națiune și/sau popor, în modul în care acestea sunt percepute astăzi, noțiuni care au apărut abia în sec. XIX. Trebuie menționat că este necesar a se face distincție între sărbătoare națională (pot fi mai multe) și ziua națională, care este unică.
Singura sărbătoare națională ce a fost menționată expressis verbis ca fiind Zi Națională a fost data de 1 Decembrie (în 1990). Toate celelalte doar au fost considerate „zile naționale“ prin sugestiile guvernanților și acceptanța publicului (10 Mai, 8 Iunie și 23 August).
Sărbătoare națională în România
Așadar, Ziua Naţională a României a fost aleasă în patru perioade de timp diferite, cu câte o zi distinctă. Ce semnificație a avut fiecare dintre aceste zile? Fiecare zi a fost aleasă în funcție de regimul care a condus România în acea perioadă respectiv, Unirea Principatelor Române, Monarhia constituțională, România comunistă și România post-revoluție.
24 Ianuarie – Ziua Micii Uniri
Prima atestare documentară a unei sărbători naționale, este anul în 1860, când Kogălniceanu propune aprobării Domnului prima inițiativă în acest sens:
„…Subsemnatul are dar onoarea a propune Înălțimii Voastre să binevoiți a încuviința ca în viitor numai 24 Ianuarie să se serbeze în Principatele Unite, ca Sărbătoare Națională, ca ziua care făcându-vă Domnitorul României, v-au încredințat prin însuși această nobilă misie de a realiza marea dorință și trebuință a Națiunii Noastre“.
Vodă Cuza a aprobat propunerea la data de 27 decembrie 1860 sv. Începând deci cu 1861, ziua de 24 ianuarie a început a fi sărbătorită cu mult fast. După abdicarea lui Cuza, ziua de 24 ianuarie a decăzut în importanță, fiind totuși în continuare sărbătorită, mai ales în Moldova, dar pierzând întâietatea în fața zilei de 10 Mai.
Deși în cursul vremii au existat mai multe încercări de a restabili în mod oficial și data de 24 ianuarie drept sărbătoare națională de prim rang, acest lucru a putut fi realizat abia în 1920.
10 Mai – Ziua Independenței României și a Monarhiei
Desemnat să fie noul Domnitor al Principatelor Române, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen devenit mai târziu, Regele Carol I al României, a sosit pentru prima dată în București în ziua de 10 Mai 1866. El a fost întâmpinat la Băneasa de o mare mulțime de public și de primarul Bucureștilor, Dimitrie Brătianu care i-a oferit în mod simbolic, cheia orașului. În aceeași zi, principele a depus jurământul ca Domnitor în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
La data de 10 Mai 1877, a doua zi după citirea și adoptarea Declarației de Independență de către ambele Adunări, Domnitorul Carol I a sancționat și promulgat Declarația, ea căpătând conform Constituției, putere de lege prin semnătura regală.
Astfel, ziua de 10 Mai 1877 rămâne în istorie ca Ziua Independenței României, „zi de naștere” a României moderne până în 1947, anul instalării totale a regimului comunist. La 10 Mai 1877, Domnitorul Carol a primit închinarea Corpurilor statului, la aniversarea a 11 ani de la sosirea în România, cu care ocazie i s-a oferit, în mod simbolic, o Românie independentă.
23 August – Ziua Națională sub regimul comunist
După abdicarea forțată a Regelui Mihai I, la data de 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai, ca amintind de monarhie, nu mai putea juca rolul unei sărbători naționale în noua republică comunistă, proclamată prin fraudă parlamentară chiar în aceeași seară. A urmat deci, o nouă zi de sărbătoare națională instaurată prin Hotărârea nr. 908 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională.
Prin această Hotărâre de Guvern, curajosul act regal de la 23 August 1944 (prin care Regele Mihai I a evitat desfășurarea ostilităților pe teritoriul României și a scurtat cu șase luni Al Doilea Război Mondial în Europa) a fost „confiscat” de propaganda comunistă, ca ziua „Marii Insurecții Armate Antifasciste și Antiimperialiste”.
Datorită acestui fals istoric, ziua de 23 August a putut fi sărbătorită ca Zi Națională pe toată durata regimului comunist respectiv, până în 1989, fiind amplu exploatată propagandistic și „devalorizată” de către acesta.
Ziua Naţională a României: 1 Decembrie – Ziua Unirii
Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Legea 10 din 1990 nu precizează însă, semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.
Citiți și:
- Ziua Naţională a României va fi sărbătorită de Ministerul Culturii
- De ce o sărbătoresc românii pe Sfânta Parascheva
- Sfinții Mihail și Gavril: când se sărbătoresc și de ce
- Povestea lui Moș Crăciun. Când, unde, cum a apărut
- Ce semnificație are sărbătoarea „Înălțarea Sfintei Cruci”
- Top 7 mănăstiri cu icoane făcătoare de minuni
Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
Alegerea zilei de 1 Decembrie deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Deci, ziua de 1 Decembrie ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.