A fost cutremur în zona seimică Vrancea din Buzău. Cutremurul de la miezul nopții s-a resimțit și în București. Pentru că în această perioadă activitatea seimică este mai intensă, ar putea urma și alte cutremure.
În ziua de 04.12.2023, 00:05:48 (ora României), s-a produs în zona seismică Vrancea de la Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea 4,7 pe scara Richter, la adâncimea de 140 km.
Cutremurul s-a produs la 53km V de Focșani, 59km NV de Buzău, 61km SE de Sfântu-Gheorghe, 70km E de Brașov, 85km NE de Ploiești.
„În ziua de 04.12.2023, 00:05:48 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.7, la adâncimea de 140 km. Cutremurul s-a produs la 53km V de Focsani, 59km NV de Buzau, 61km SE de Sfantu-Gheorghe, 70km E de Brasov, 85km NE de Ploiesti”, informează INFP.
Seismul s-a resimțit și la București.
Zona subcrustală Vrancea
Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentrează în această zonă, la adâncimi intermediare de 60-200 km, într-o placă subdusă veche, aproape verticală. Cutremure importante din această regiune:
29.08.1471, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
24.11.1516, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
30.04.1590, h = 100 km, Mw = 7.3, I = 8.5
09.08.1679, h = 110 km, Mw = 7.5, I = 9
11.06.1738, h = 130 km, Mw = 7.7, I = 9.5
05.04.1740, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
06.04.1790, h = 150 km, Mw = 7.1, I = 8
26.10.1802, h = 150 km, Mw = 8.2, I = 10
26.11.1829, h = 150 km, Mw = 7.3, I = 8.5
23.01.1838, h = 150 km, Mw = 7.5, I = 9
17.08.1893, h = 100 km, Mw = 7.1, I = 8
31.08.1894, h = 130 km, Mw = 7.1, I = 8
06.10.1908, h = 125 km, Mw = 7.1, I = 8
10.11.1940, h = 150 km, Mw = 7.4, I = 9.5
07.09.1945, h = 80 km, Mw = 6.8, I = 7.5
04.03.1977, h = 94 km, Mw = 7.2, I = 9
30.08.1986, h = 131 km, Mw = 7.1, I = 8.5
31.05.1990, h = 86.9 km, Mw = 6.9 – 7
27.10.2004, h = 98.6 km, Mw = 6.0
Citiți și:
- Cutremur România, ce ar trebui să faceți în caz de seism
- Palatul Woroniecki, scos la vânzare. La ce preț poate fi achizițioat
- Top 10 cele mai extravagante reședințe din lume
România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, practic în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.
Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș – Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.
Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani, cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 de ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani.
În România, se întâlnesc două categorii de cutremure, și anume:
- Cutremure polikinetice (mai multe șocuri, pe parcursul mai multor luni):
- cutremure făgărășene,
- cutremure Pontice (cu focarele paralele cu litoralul Mării Negre),
- cutremure danubiene (în zona Moldova Nouă – Vârșeț).
- Cutremure monokinetice (însoțite sau nu de replici):
- cutremure transilvane (Mureș – Târnava Mare),
- cutremure prebalcanice (în Bulgaria),
- cutremure banatice (aflate în legătură cu tendința de scufundare a zonei),
- cutremure moldavice: cutremure carpatice (în Curbura Carpatică) și cutremure vrâncene (cele mai multe; sunt intermediare, cu focarul între 100 – 150 km adâncime).
Ce este un cutremur și cum se manifestă
Seism sau Cutremur sunt termenii folosiți pentru mișcările pământului, ce constau în vibrații generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate și mișcări non-seismice pentru cele provocate de om.
Elementele unui cutremur sunt: durata (fracțiuni de secundă sau secunde), intensitatea (microseisme, macroseisme), frecvența, adâncimea. După adâncimea hipocentrului, cutremurele sunt: superficiale (0 – 70 km), intermediare (50-70 pâna la 300 km), adanci (300 pâna la 700-800 km).
Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe (de până la 30 de metri înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel, în Oceanul Pacific fenomenele tsunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.
Citiți și:
- Lista clădirilor cu risc seismic din Bucureşti
- Cod IBAN și Număr de cont. Care este diferența dintre ele
- Au sau nu nevoie oamenii de un broker când iau un credit ipotecar
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește seismologie.
Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru.
De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață.
La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire.
Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
- Naturale: deplasarea plăcilor tectonice, erupții vulcanice, impactul cu meteoriți.
- Antropice ( non-seismice) mijloacele de transport(produc minicutremure), explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran), edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu).
Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.