Înălţarea Domnului este o mare sărbătoare creștină numită și Ispas, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Domnului. Ispasul se sărbătoreşte în joia săptămânii a şasea după Sfintele Paşte.
Denumirea de Ispas a sărbătoarii Înălţării Domnului provine de la numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. În credinţa populară se spune că Ispas era un cioban care, ascuns după pietre, a văzut Înălţarea Domnului. După aceea, el a povestit tot ce a văzut.
Credincioşii se salută în această zi cu ,,Hristos s-a înălţat!”.
Răspunsul la salut este ,,Adevărat s-a înălţat!”
Pentru creștini Înălțarea semnifică:
- Înălțarea lui Hristos marchează intrarea definitivă a umanității lui Isus în domeniul ceresc al lui Dumnezeu, de unde va veni iarăși, dar care până atunci îl ascunde privirilor oamenilor.
- Isus Hristos, Capul Bisericii, merge înaintea noastră în Împărăția glorioasă a Tatălui, pentru ca noi, mădularele Trupului său, să trăim în speranța că într-o zi vom fi pe vecie cu El.
- Isus Hristos, intrând o dată pentru totdeauna în sanctuarul cerului, mijlocește necontenit pentru noi, fiind Mijlocitorul care ne asigură necontenit revărsarea Spiritului Sfânt.
Înălţarea Domnului 2023 – calendar ortodox
În fiecare an, Înălţarea Domnului pică la 40 de zile de la Înviere. Ispasul se sărbătoreşte în joia săptămânii a şasea după Sfintele Paşte, adică pe data de 25 Mai 2023.
Înălțarea lui Isus Hristos este amintită în Simbolul Apostolilor și în Crezul niceeano-constantinopolitan. Începând din secolul al IV-lea, sărbătoarea se celebrează, atât în Răsărit, cât și în Apus, la 40 de zile după Paști (într-o zi de joi). Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era comemorat la Rusalii.
Ziua Eroilor
În România, odată cu Înălțarea Domnului se serbează și Ziua Eroilor. Încă din 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului.
În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.
După slujbă, la ora 12, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.
Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Domnului
Cu prilejul sărbătorii de Înălţarea Domnului se înroşesc ouă şi se face o masă mare la fel ca de Paşte. Tot în această zi se fac și pomeni pentru cei trecuţi în nefiinţă.
Citiți și:
- Misterele legate de Sfântul Andrei, apostolul românilor
- Ziua Naţională a României va fi sărbătorită de Ministerul Culturii
- De ce o sărbătoresc românii pe Sfânta Parascheva
- Sfinții Mihail și Gavril: când se sărbătoresc și de ce
- Povestea lui Moș Crăciun. Când, unde, cum a apărut
- Ce semnificație are sărbătoarea „Înălțarea Sfintei Cruci”
Obiceiuri de Înălţarea Domnului:
- De Înălţare nu este bine să împrumuţi niciun obiect şi nici bani;
- Nu este indicat să iei lucruri cu împrumut, nici măcar de la rude;
- În unele regiuni, există obiceiul ca oamenii să îşi lege frunze de nuc peste brâu;
- Fetele tinere merg în pădure pentru a aduna frunze de aluni cu care se pot face vrăji de dragoste.
- La geamuri se pun frunze de leuşean pentru ca locuinţa să fie apărată de duhurile rele.
În popor se spune că toți cei care mor în perioada dintre Paște și Înălțarea Domnului pot ajunge în Rai și le pot fi iertate păcatele.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.