Înălțarea Domnului este o mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Domnului, anul acesta fiind pe data de 25 mai.
Dacă de Paşte, românii obişnuiesc să spună formulele „Hristos a Înviat” şi „Adevărat a Înviat”, de Înălţarea Domnului românii rostesc tradiționalul mesaj „Hristos S-a Înălţat” şi „Adevărat S-a Înălţat”.
Ce simbolizează Înălţarea Domnului
Semnificația Înălțării nu este legată atât de fenomenul în sine, cât și ca expresie a preamăririi cerești a lui Hristos care, ridicat prin Înviere la dreapta lui Dumnezeu, domnește ca Rege. Învingând moartea, Hristos a început un nou mod de viață alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit și aleșilor săi.
La izbânda lui ia partea întreaga natură umană (cf. Ef 2, 4-6). Spiritualitatea Înălțării se întemeiază pe speranță. Creștinii privesc la casa cerească ce-i așteaptă, trăind încă pe pământ în realitatea lumii noi în care domnește Hristos.
Pentru creștini Înălțarea Domnului are trei semnificații:
- Înălțarea lui Hristos marchează intrarea definitivă a umanității lui Isus în domeniul ceresc al lui Dumnezeu, de unde va veni iarăși, dar care până atunci îl ascunde privirilor oamenilor.
- Isus Hristos, Capul Bisericii, merge înaintea noastră în Împărăția glorioasă a Tatălui, pentru ca noi, mădularele Trupului său, să trăim în speranța că într-o zi vom fi pe vecie cu El.
- Isus Hristos, intrând o dată pentru totdeauna în sanctuarul cerului, mijlocește necontenit pentru noi, fiind Mijlocitorul care ne asigură necontenit revărsarea Spiritului Sfânt.
Istoria acestei sărbători ortodoxe
Înălțarea lui Isus Hristos este amintită în Simbolul Apostolilor și în Crezul niceeano-constantinopolitan. Începând din secolul al IV-lea, sărbătoarea se celebrează, atât în Răsărit, cât și în Apus, la 40 de zile după Paști (într-o zi de joi). Înainte de fixarea acestei zile, evenimentul era comemorat la Rusalii.
În unele țări din Europa occidentală, dacă Înălțarea nu este sărbătoare legală, celebrarea liturgică se transferă în duminica imediat următoare.
Misterele legate de Sfântul Andrei, apostolul românilor
În România, odată cu Înălțarea Domnului se serbează și Ziua Eroilor. Încă din 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului. În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate.
Apoi, la ora 12, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.
Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Domnului
Înălțarea Domnului se sărbătorește la 40 de zile de la Paște, anul acesta fiind pe data de 25 mai, iar datorită însemnătății sale, această dată este însemnată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Creștinii țin cont de tradițiile și obieciurile specifice acestei zile, dar și de lucrurile pe care nu ar trebui să le facă pentru a avea noroc tot anul.
Iată ce nu se face de Înălțarea Domnului:
- Sărbătoarea este cu cruce roșie, astfel că cei care nu țin cont de aceste două aspecte riscă să aibă parte de necazuri și ghinion tot anul;
- În ziua Înălțării nu este bine ca gospodinele să spele rufe și nici nu trebuie să facă alte treburi în gospodărie;
- Tot gospodinele trebuie să știe că tot ceea ce se cultivă în pământ după Înălțatea Domnului nu va da roade.
- Superstițioșii au grijă să nu dea nimic din casă în această zi și nici să nu ardă lucruri, deoarece se crede că vor avea parte de ceartă, pagubă și inimă rea;
- Înălțarea Domnului este singura zi în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii;
- În cazul femeilor care au morți în familie, acestea trebuie să împartă ceapă verde și rachiu sau lapte dulce cu păsat în amintirea celor care nu mai sunt printre noi;
- În toate lăcașurile de cult se face pomenirea eroilor români căzuți în luptă pentru apărarea țării și întregirea neamului;
- În trecut, pentru a fi feriți de rele și de boli, oamenii purtau la brâu frunze de leuștean, pe care le așezau și în dreptul ferestrelor și pe morminte.
Tradiția spune și că, cei care mor în perioada dintre Paște și Înălțare vor ajunge în Rai.