Raportul „Ce rol au investițiile verzi în viitorul orașelor din România?” este o analiză pilot a modului în care cele mai importante orașe din România își planifică portofoliile de investiții verzi pentru perioada 2023-2030.
La Centrul Român de Politici Europene s-a analizat modul în care cele mai importante orașe din România își planifică portofoliile de investiții verzi pentru perioada 2023-2030, ce ținte pentru îmbunătățirea calității mediului și-au propus și care a fost rolul comunității locale în elaborarea acestor documente cheie de la nivel local.
Investiții verzi propuse de marile orașe din România pentru perioada 2023-2030
Conform calculelor specialiștilor, cele mai importante orașe din România vor aloca investițiilor de capital (inclusiv celor co-finanțate prin fonduri europene) peste 19.1 miliarde euro în perioada 2023-2030. Acesta este un scenariu optimist, în care 30% din cheltuielile bugetelor locale vor merge spre secțiunea de dezvoltare, comparativ cu o medie de 20% în perioada 2017-2022.
Citiți și:
Bucureștiul și cele șase sectoare au un potențial de investiții ce atinge aproape 7 miliarde euro în perioada 2023-2030, fiind urmat de orașe precum Timișoara (922 milioane euro), Iași (940 milioane euro) sau Cluj Napoca (913 milioane euro).
Ceea ce s-a catalogat ca investiții verzi sau cu o componentă verde semnificativă reprezintă un portofoliu de proiecte de cel puțin 18.5 miliarde euro, dintr-un total de peste 95.4 miliarde euro (valori totale portofolii strategii de dezvoltare), împărțite pe următoarele tipuri de investiții: C1 (Calitatea aerului) – 3.2 miliarde euro, C2 (Calitatea apei) – 1.3 miliarde euro, C3 (Biodiversitate urbană) – 2.5 miliarde EUR, C4 (Deșeuri și economie circulară) – 1.2 miliarde euro, C5 (Poluare fonică) – 0.185 miliarde euro și C6 (Eficiență energetică) – 10.4 miliarde euro.
Ies în evidență bugetele semnificative planificate pentru eficiență energetică ce domină portofoliile de proiecte atât ca valori estimate, dar și număr de proiecte. Restanțele istorice la nivelul infrastructurii publice, o preferință spre proiecte vizibile și mai ușor de îndeplinit, dar și o abordare timidă în procesele de înverzire și de reducere a poluării din marile orașe ce ar putea duce la pierderea unor voturi (pe teme precum traficul rutier, o politică mai strictă pe zona de deșeuri, încălzire sau poluarea aerului) aglomerează aceste portofolii în jurul unor obiective mult mai ușor de îndeplinit.
Implicarea cetățenilor în setarea priorităților din strategiile de dezvoltare locală
Majoritatea strategiilor de dezvoltare locală prezintă instrumente de consultare a cetățenilor, însă acest capitol cheie privind participarea comunității la elaborarea strategiei este deseori tratat foarte superficial. Lipsesc de multe ori detalii referitoare la cum funcționează acest proces de consultare, pe ce perioadă s-a desfășurat și care au fost rezultatele.
Și sunt incluse un număr limitat de instrumente de participare (în majoritatea cazurilor fiind vorba numai despre chestionare online și grupuri tematice de lucru) ce nu reușesc aproape niciodată să creeze o participare crescută a publicului la redactarea strategiilor, accesarea lor de către cetățeni fiind limitată.
Citiți și:
Raportul include o prezentare detaliată a ceea ce a presupus implicarea cetățenilor la nivelul tuturor strategiilor de dezvoltare analizate și exemple de bună practică de la nivel european.
Un roadmap dedicată proiectelor verzi pentru neutralitate climatică
„Propunem, pe lângă măsuri punctuale ce ar ajuta la coerența și transparența strategiilor de dezvoltare locale, un plan dedicat de proiecte verzi pentru neutralitate climatică. Acest plan pornește de la nevoie de transparență și de a orienta acest document strategic care definește viziunea administrației pe termen lung către publicul larg.
Acesta presupune o foaie de parcurs (roadmap), pe un orizont mediu-lung, bazată pe actualele documente strategice de la nivel local, cu ținte și indicatori transparenți și ușor de urmărit, cu responsabili clari la nivelul fiecărui obiectiv și un proces de monitorizare și evaluare ce ar responsabiliza administrația prin publicarea și evaluarea regulată a indicatorilor și proiectelor prevăzute”, spun autoritățile în domeniu.
Raportul este parte a proiectului Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions, cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA).
Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.