Istoria sărbătorii Paștelui. Tradiții și biceiuri de Paști

Paști / Paște este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism. Prima dată a fost celebrată în jurul anului 1400 înainte de Hristos.

Paștele creștin este similar cu două tradiții antice: una evreiască și alta păgână. Ambele tradiții sărbătoresc Invierea, trezirea la viață. Paștele creștin derivă din Paștele evreiesc, numit Pesach, cuvântul de origine al cuvântului Paști.

Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în Antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.

Semnificația Paștelui

Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Noul Testament leagă Cina cea de taină și răstignirea lui Iisus de Paștele evreiesc și exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles. El a identificat pâinea ca simbolizând corpul său care va fi sacrificat curând, iar vinul – sângele său care urma să fie vărsat. În Întâia epistolă către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 5, el spune:

“Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum și sunteți fără aluat; căci Paștile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi“, făcând referire la tradițiile Paștelui evreiesc și identificându-se cu mielul pascal.

O interpretare în Evanghelia după Ioan este că Iisus, ca miel pascal, a fost răstignit aproape în același timp cu sacrificul ritual al mieilor în templu, în după-amiaza celei de a 14-a zi de Nisan. Această interpretare este inconsistentă cu cronologia din Evangheliile sinoptice.

Modul de calcul al datei sărbătorii Paștelui creștin

Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Paștile se serbează în duminica imediat următoare primei Luni pline după echinocțiul de primăvară.

Paștele nu are o dată fixă și se sărbătorește în orice duminică, între sfârșitul lunii martie (22 martie) și al lunii aprilie (25 aprilie) pentru calendarul iulian (Biserica Ortodoxă). În ceea ce privește calendarul georgian (Biserica Catolică), aceste date sunt între 3 aprilie și 10 mai. Mulți teologi catolici cred că Paștele este sărbătorit în prima duminică după prima lună plină ce are loc după echinocțiul de primăvară.

Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea în Ierusalim a lui Isus Hristos și se sfârșește în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa din Vinerea Mare.

Tradiții și obiceiuri la români în Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor

Ouă încondeiate (Foto: Pixabay/Jacqueline Macou)

„În Săptămâna Mare nu se bârfește, nu trebuie să îi judecăm pe cei din jur, ci trebuie să iertăm pe cei din jur. Nu avem voie să mai facem răutăți celor din jur“, spun preoții.

1.Lunea Mare – În această zi sunt interzise vorbele rele, spuse cu păcat, la fel și bârfele și limbajul licențios. Acum începe curățenia de Paște. Casele creștinilor trebuie să treacă printr-o curățenie generală înainte de marea sărbătoare a Paștelui, fapt pentru care gospodinele scot totul la aerisit, spală rufe, calcă, iar bărbații fac reparațiile necesare prin casă.

2.Marţea Seacă – Cine nu ţine Marţea Seacă va fi chinuit de dureri de cap. E rău de sărăcie. În Marţea Seacă, cei care au râie merg la râu şi se scaldă ca să se lepede de boală.

3.Miercurea Paştelor – Colindatul cu Câlţii-Mâlţii (Dolj) este o formă de colindat specific Olteniei cu funcţie de satirizare a femeilor care nu au terminat de tors. Acest obicei avertizează asupra pedepselor severe ale Joimăriţei. În seara de miercuri spre joi, după apus, grupuri de copii colindă câte doi din casă în casă, sunând din clopoţei. Cenuşa cu care se face focul în miercurea Paştelor e bună de aruncat pe straturi.

4. Joia Mare sau Joia Neagră; Joia Verde; Moşii de Joimari; Nunta Urzicilor – În această zi se spune că se deschide Raiul, care va rămâne deschis până la Rusitori (şapte sau nouă zile după Rusalii). Tot acum are loc Nunta Urzicilor adică acum încep să înflorească urzicile, marcându-se astfel momentul din care acestea nu mai pot fi consumate. Interdicţia are ca substrat simbolic şi credinţa că Iisus a fost bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.

Mesaje de Paști fericit: urări, felicitări și SMS-uri

Joi în Săptămâna Patimilor nu se spală rufe deoarece se crede că la morţi, în loc să se ducă pomana, se duce apa murdară de la spălat. Se perie cânepa şi se începe torsul ei, ca să fie spor peste an. Dacă în Joia Mare se pune cloşcă, ea va scoate numai cocoşi. Se dă de pomană uliului ca să nu mănânce puii vara. Cine doarme în această zi va fi leneş întreg anul. Se ţine pentru a fi ferit de secetă sau de piatră.

Joia mare se ţine pentru primejdii şi pomenirea morţilor. Cine nu o serbează visează rău şi îi ies în cale strigoi. Se dă foc la gunoiae ca să nu rămână şerpii în curte. Cine posteşte din ziua de Joi Mare până în ziua de Paşti şi nu mănâncă nimic, acela va şti cu trei zile înainte că va muri. În această zi se plantează pomi, crezând că se vor prinde mai uşor decât în alte zile. Buba rea (cărbune, erizipel) se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joi Mare.

Ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra. Fetele care vor să fie scoase la joc fură mătrăgună din curtea unui vecin şi o îngroapă pe pragul bisericii ca să treacă proetul peste ea. În Joia Mare se face câte o cunună de flori pentru fiecare membru al familiei şi se aruncă pe acoperiş. Cel a cărui cunună se usucă prima, va muri în decursul acelui an. Dacă moare cineva în sat în Joia Paştilor, ouăle roşii nu vor ieşi frumoase.

Cum a apărut tradiția cu Iepurașul de Paști

5.Vinerea Mare sau Vinerea Seacă; Vinerea Sântoaderului; Vinerea Furnicilor; Vinerea Ierbii; Vinerea Omanului – Ouăle nu se fac cu alte culori decât roşu deoarece morţii le vor găsi seci pe lumea cealaltă.

Oamenii ţin această sărbătoare pentru că altfel le va merge din sec tot restul anului. În această zi nu se pun răsaduri şi nici cloşca pe ouă pentru că vor ieşi seci. Nu se coace pâine şi nu se seamănă nimic şi nici nu se lucrează la vie.

Nu se mănâncă urzici pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici. Se ţine post ca să fie belşug în casă. În Vinerea Mare fetele se suie în clopotniţă şi sună clopotul ca să crească cânepa. În Vinerea mare oamenii se spală ca să nu se umple de bube sau de friguri. Ca să fie protejate casele livezile şi animalele erau afumate şi înconjurate de trei ori.

Vinerea Mare se ţine pentru gândaci. Dacă plouă în Vinerea Mare, va fi un an îmbelşugat. Cojile de ouă folosite pentru pască nu se aruncă decât pe o apă curgătoare, ca să nu atace peste vară uliul găinile sau puii. Covata şi lopata în care s-a preparat pasca nu se spală, ci doar de udă cu apă, pentru că dacă sunt spălate va bate grindina, iar cine nu le udă deloc, se va usca.

6.Sâmbăta Mare – Singura zi în care femeia poate să bată bărbatul este în sâmbăta Paştelui. Cine moare în Sâmbăta Paştelui nu e nici cu morţii nici cu viii. Dacă pomii nu rodesc, gospodina le mânjeşte tulpinile cu aluat de pască.

Românii vor avea două noi zile libere în 2024

În această noapte oamenii merg la câmp pentru a vedea comorile arzând. Comorile care ard de seara până la miezul nopţii sunt comori rele, iat cele care ard de la miejul nopţii până la ziuă sunt comori curate.

Oasele şi resturile de la miel sunt îngropate la rădăcina unui măr sau păr sănătos pentru ca familia respectivă să fie tot anul sănătoasă. Se udă vitele cu apă sfinţită de la Botez, spre a avea noroc de ele.

Cine fură ceva în noaptea Paştelui va putea fura tot timpul anului fără să fie prins. Straturile de flori plantate în această zi se fac frumoase. Din aluatul de pască se face o pască mai mică pentru vaci care trebuie sfinţită şi împărţită animalelor pentru a fi protejate şi a da lapte mult.

Ca să nu îţi fure nimeni de la câmp, nu se dă nimic din casă în Sâmbăta Paştelui. Când se iese de la Înviere nu se mănâncă nimic cu carne, ca să nu vină lupii la vite. După ce se iese de la Înviere nu se mănâncă ouă, că pe urmă miroase gura.

Obiceiuri de Paști

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului.

Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.

În câteva sate din Făgăraș, în Lunea Luminată se sărbătorește cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar Plugarul.

Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paști trebuie să mănânce toți membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună.

Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenușuri în prima zi de Paști, pregătește-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.

În mai multe sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm pe față cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani și un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii.

Înălţarea Domnului: care este data în calendar ortodox 2023

Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap” în prima zi de Paști. Abia din a doua zi ei le ciocnesc și „dos cu dos”.

În unele sate moldovenești se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paști își va găsi sfârșitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul.

O altă tradiție de pe malurile Prutului cere ca oul de Paști să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe față cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat.

În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineața un ou roșu și unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa acea se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni și pielea albă precum cele două ouă, tot anul.

Citiți și:

La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele.

În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică și o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoților.

În unele localități de munte din Vrancea, există tradiții numite „vălăritul”, „scrânciobul” sau suratele.

În toată România, Paștele este o sărbătoare ce împinge la introspecție și oferă timp pe care oamenii să îl petreacă alături de familie, prieteni și toți cei dragi, în amintirea jertfei supreme pe care Iisus Hristos a făcut-o pentru oameni.

Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.