Ministerul Afacerilor Externe (MAE) dezaprobă comentariile președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc. Ținutul Secuiesc nu are statut administrativ.
MAE evidențiază în acest context, faptul că ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparținând tuturor celor 20 de minorități naționale de a-și folosi însemnele specifice în privat, precum și în public, în cadrul unor manifestări culturale și religioase specifice.
„În ceea ce privește însemnul așa-numitului ținut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire și deci, nici îndreptățirea la vreun însemn oficial specific”, transmite MAE.
Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-și stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populației rezidente în acea unitate administrativ-teritorială.
Ministerul Afacerilor Externe reia insistent apelul la reținere în declarațiile din spațiul public și reamintește așteptarea părții române ca oficialii ungari să acționeze cu responsabilitate în logica relației strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 și în dorința consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetățenilor români și ungari indiferent de etnie.
MAE: În România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu denumirea ”Ținutul Secuiesc”
Ținutul Secuiesc nu are statut administrativ. Președinții consiliilor județene ale județelor Covasna, Harghita și Mureș sunt Sándor Tamás, Csaba Borboly și, respectiv, Ciprian Dobre, 2 membri ai UDMR, respectiv PNL.
Uniunea Democrată Maghiară din România are majoritate absolută sau relativă în cele mai multe consilii locale a municipiilor, orașelor și comunelor de pe teritoriul ținutului istoric secuiesc. Uniunea are 184 de primari, 2195 de consilieri locali și 89 de consilieri județeni, majoritatea lor pe teritoriul ținutului secuiesc. În consiliile județene din Harghita și Covasna, reprezentanții UDMR sunt în majoritate absolută, iar în Mureș în majoritate relativă (cu 13 consilieri).
Citiți și:
- Cum arată Eco-Muzeum, primul interactiv din România
- Top 18 locuri de vizitat lângă București
- Palmierul – Poezie de Ana Tomescu Gubandru
- Top 12 muzee de vizitat în Capitala României
- Cazinouri emblematice din România. Când au fost construite primele clădiri pentru jocuri de noroc
- Palatul Cantacuzino a intrat în proces de restaurare
Al doilea partid politic, ca mărime și putere, este Partidul Civic Maghiar, mai ales în județele Harghita și Covasna, unde are în total 19 reprezentanți în cele două consilii județene. Partidul are 11 de primari și 489 de consilieri locali, majoritatea în județele Harghita și Covasna.
În Județul Mureș cele mai puternice formațiuni politice după UDMR sunt: Partidul Național Liberal (8 consilieri), Partidul Democrat Liberal (7 consilieri) și Partidul Social Democrat (6 consilieri).