Sfântul Andrei este numit apostolul românilor deoarece conform tradiției, acesta a ajuns pe teritoriul locuit în prezent de români și a propovăduit Cuvântul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Sf. Andrei are loc pe 30 noiembrie. Ziua Sfântului Andrei se mai numește şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop.
Andrei s-a născut în anul 6 î. Hristos, la Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, Districtul de Nord din Israel, și a decedat în data de 30 noiembrie anul 60 d. Hristos, la Patras, Imperiul Roman. Conform Evangheliei după Marcu, locuia într-o casă în Capernaum (Mc 1,29) și era de profesie pescar. A fost un apostol al lui Isus din Nazaret, frate cu Simon Petru.
După primirea Sfântului Duh, a propovăduit pe Hristos în Bitinia și în toate părțile de pe lângă Marea Neagră, în Cherson și în Rusia. Apoi, propovăduind în Scitia cea Mare, Scitia Mică (Dobrogea), în Sinopi și în Miotia, s-a întors în Tracia și ajungând în Pelopones, a primit moarte muceniceasă în Patras.
Pedeapsa pe care a primit-o Sf. Andrei a fost moartea prin răstignire dar potrivit tradiției, Andrei a considerat că este nedemn să fie răstignit la fel ca Domnul Dumnezeul său, așa că a implorat să i se facă o cruce de formă diferită. Așa s-a ajuns să fie răstignit pe o cruce în formă de X.
Sfântul Andrei a fost răstignit, în orașul Patras, lângă Corint, pe o cruce în formă de X (Crux decussata), căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”. Crucea Sfântului Andrei în formă de X reprezintă un simbol al umilinței, al pătimirii și al martiriului în credința creștină.
Activitatea Sf. Andrei pe teritoriul României
Foto: basilica.ro
Apostolul ajuns pe pământul dobrogean din Dacia de atunci, s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peştera care îi poartă numele este situată în Dealul Urluiului, la 4 kilometri de localitatea Ion Corvin, şi la aproximativ 80 de kilometri de Constanţa”, precizează Arhiepiscopia Tomisului.
Evanghelia după Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Potrivit aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia (Ioan 1,35-42). Din acest motiv este numit Andrei ca „cel dintâi chemat”.
Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei
Această zi sfântă este marcată de superstiția legată de viitor. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela de a pune grâu la încolțit. Potrivit tradiției, fiecare membru al familiei trebuie să aibă un ghiveci cu grâu. În noaptea Sfantului Andrei, pe 29 noiembrie, se seamână o mână de grâu într-un ghiveci cu pământ sau într-o farfurie mai înaltă.
Boabele de grâu plantate se acoperă cu un strat subțire de pământ. Grâul trebuie așezat la fereastră, pentru a beneficia de lumina și căldura soarelui. Dacă de Anul Nou firele sunt înalte, se spune că persoana care a plantat grâul va fi norocoasă și sănătoasă în noul an.
Alte tradiții și superstiții de Sfântul Andrei
Usturoiul oferă protecție față de strigoi și spiritele rele. De aceea în multe zone ale țării, gospodinele atârnă funii de usturoi ori ung porțile, ușile și geamurile, dar și cotețele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecție împotriva duhurilor malefice, precum și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viață, a ursitului (după ce, înainte usturoiul a fost sfințit la biserică și păstrat la icoană).
Ca mijloace de protecție față de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăștiate în curte și candele aprinse lângă icoane, ca duhurile să nu intre în casă dupa mâncare. Animalelor din ogradă li se pune în hrană busuioc sfințit și în apă agheasmă. Se descântă droburi de sare care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafață de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
De ce o sărbătoresc românii pe Sfânta Parascheva
Un alt obicei specific acestei zile, în seara Sfântului Andrei oamenii aduc în casă crenguțe de măr, le pun în apă și dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc, se iau 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) și se pun în pod până la Crăciun, cele care se vor strica anunță o lună ploioasă, cele încolțite sunt semn de bogăție.
Fetele care vor să-și afle ursitul își pun sub pernă busuioc sfințit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis sau, la miezul nopții, se uită într-un pahar cu apă “neîncepută”, așezat pe cenușă, în care lasă să cadă o verighetă sfințită. În alte zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se așează goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.
Așadar, de Sfântul Andrei este noaptea vrăjilor şi a farmecelor. În această noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
Foarte important, condițiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna ce urmează să vină. Daca afară este senin și cald înseamnă ca iarna nu va fi grea. În schimb, un cer întunecat cu lună plină, ninsoare sau ploaie prevestește o iarnă cu troiene mari.