Opera Națională București este una din cele patru Opere naționale din România, fiind cel mai mare teatru liric al țării. În urmă cu 70 de ani, la 9 ianuarie 1954, se inaugura actuala clădire a Operei Naționale București, realizată după planurile arhitectului Octav Doicescu.
Spectacolul care a marcat inaugurarea instituției având, atunci, denumirea de Teatrul de Operă și Balet, a fost Dama de pică, operă de Piotr Ilici Ceaikovski, menționează pe facebook Centrul Info Europa.
O nouă clădire a Operei Române a însemnat, pentru peisajul cultural, deschiderea unui nou cămin pentru cei mai creativi și talentați cântăreți, dirijori, compozitori, muzicieni, regizori, costumieri, coregrafi și dansatori din întreaga lume.
De asemenea, a însemnat, pentru peisajul bucureștean, o nouă oază de cultură și de dezvoltare a sinelui, prin cultură, a tuturor generațiilor care i-au trecut și îi vor trece pragul.
Citiți și:
- Top 10 cele mai scumpe mașini din lume
- Lucruri neștiute despre Castelul Pelișor
- Castele emblematice ale României. Locuri de poveste de vizitat
Ce se cunoaște despre Clădirea Operei Naționale
Actuala clădire a Operei Române, cu o capacitate de 952 locuri, a fost ridicată în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu, sub denumirea de Teatrul de Operă și Balet în vederea a două două ample manifestări internaționale: al treilea Congres Mondial al Tineretului (25-30 iulie) și al patrulea Festival Mondial al Tineretului și Studenților (2-14 august), dar a fost inaugurată abia la 9 ianuarie 1954, cu spectacolul Dama de pică, operă de Piotr Ilici Ceaikovski.
Fațada clădirii, modificată față de ideea inițială a arhitectului, are un portic cu 3 arcade monumentale, împodobite cu statuile a patru muze, și trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos înălțat pe două nivele. Clădirea este clasată pe lista monumentelor istorice din București.
Sala de spectacole are forma de potcoavă. Scena are 24 m lățime, 20 m adâncime și 30 m înălțime. La ultimul etaj există Muzeul Operei. În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician George Enescu, o sculptură în bronz de Ion Jalea[2]. Tot în fața clădirii, dar privind spre intrare, se află bustul compozitorului Gheorghe Stephănescu (1843 – 1925), fondatorul Operei Române.
Citiți și:
Pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, au fost montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă (sculptori Zoe Băicoianu și Boris Caragea), iar celălalt, zborul unor balerini (sculptor Ion Vlad). În sala de spectacole se găsește un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit.
Ocazional se țin spectacole și în Foaierul Galben, care are o capacitate de maxim 200 locuri.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.