Rusaliile cunoscute și drept Pogorârea Sfântului Duh / Coborârea Sfântului Spirit, sunt un praznic creștin, sărbătorit în a cincizecea zi de după Paști, care este întotdeauna o zi de duminică.
Rusaliile sunt sărbătorite în 2023 duminică pe 4 iunie, fiind a opta duminică de după Paşti, iar imediat după, pe 5 iunie, avem Sfânta Treime.
De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Conform scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime.
Rusaliile – semnificație
În Vechiul Testament, Rusaliile sunt la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului, numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot. Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt.
Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos.
Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.
Semnificația Rusaliilor creștine cuprinde următoarele aspecte:
- revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru în cuvântarea sa din Fapte 2);
- încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor;
- adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor;
- deschiderea Bisericii către toate popoarele;
- începutul misiunii.
Povestea acestei sărbători
Apostolul Pavel acorda importanță acestei sărbători (cf. Fapte 20, 16). Spre sfârșitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sărbătoarea începea cu o celebrare nocturnă.
Dimineața, prima slujbă se ținea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborârii Duhului Sfânt. După-amiaza, pe Muntele Măslinilor avea loc o celebrare în amintirea Înălțării Mântuitorului.
La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. De aceea, vigilia și săptămâna Rusaliilor au fost rânduite asemănător vigiliei și săptămânii Paștelui. Deja în vremea Papei Leon cel Mare (440-461), în săptămâna după Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora.
În secolul al XI-lea s-a introdus în Biserica Romei octava Rusaliilor; în 1969 prin revizuirea anului liturgic s-a înlăturat octava, pentru a se reveni la structura în care Rusaliile încheie ciclul pascal.
În ce țări se sărbătoresc Rusaliile
Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Senegal, Ungaria, Togo.
În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare.
Nu este zi nelucrătoare în țări cu tradiție catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun și nici în Bulgaria și Rusia, țări cu tradiție ortodoxă.
În România sărbătoarea a devenit legală începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii fiind declarate zile libere.
Biserici și catedrale din România având hramul Pogorârea Sfântului Duh / Coborârea Sfântului Spirit:
- Catedrala Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți,
- Biserica de lemn din Lunca Mureșului,
- Catedrala Coborârea Sfântului Spirit din Lugoj,
- Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Zalău,
- Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Parcul Alexandru Ioan Cuza, fost Parcul I.O.R., din București,
- Biserica de lemn din Târgu Frumos,
- Biserica de lemn din Dângău Mic,
- Biserica de lemn din Frata,
- Biserica de lemn din Căzănești, județul Hunedoara,
- Biserica Pogorârea Sfântului Duh, din Julița, comuna Vărădia de Mureș, județul Arad,
- Biserica de lemn din Dușești „Pogorârea Sfântului Duh”,
- Biserica Pogorârea Sfântului Duh, din Vicovu de Jos, județul Suceava,
- Biserica Sfântul Spirit din Oradea.
Tradiții de Rusalii
Evenimentul pogorârii Duhului Sfânt este comemorat de Biserică în a cincizecia zi după Paști, de Rusalii. Este o zi de mare bucurie. În primele secole, Rusaliile erau prilej de botez. Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în românește „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților.
Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților. În unele zone ale țării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra pentru pomenirea morților.
În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.
Tot în Duminica Rusaliilor, la finalul Sfintei Liturghii, este săvârșită o slujbă specială – „Vecernia plecării genunchilor”, numită astfel deoarece atât slujitorii Bisericii, cât şi credincioşii, îngenunchează.
În cadrul acestei slujbe sunt citite şapte rugăciuni de binecuvântare a ramurilor verzi de tei sau nuc, care se impart, apoi, credincioşilor şi care simbolizează darurile cele bogate ale Sfântului Duh. Rânduiala de binecuvântare se încheie prin stropirea ramurilor cu aghiasmă mică în faţa Sfintelor Uşi, preotul rostind:
„Se binecuvântează ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh și prin stropire cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului şi al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Ce semnificație are sărbătoarea „Înălțarea Sfintei Cruci”
Obiceiul binecuvântării ramurilor se întâlneşte nu doar în Biserica noastră, ci și la Ierusalim, Constantinopol sau în Damasc și are ca fundament scripturistic evenimentul descris în cartea „Faptele Apostolilor”:
„Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Faptele Apostolilor 2, 4).
Tradiția creștină a ales ramurile de tei și nuc deoarece acestea redau cel mai bine forma limbilor ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să bine-vestească Evanghelia Sa în toate limbile lumii.
Având în vedere că aceste ramuri poartă binecuvântarea lui Dumnezeu în urma rugăciunii preotului, cel mai potrivit ar fi ca, după ce se usucă, ele să nu fie aruncate la gunoi, ci arse sau îngropate în pământ, pentru a se „întoarce” din nou în natură.
În satul românesc, gospodarii păstrează ramurile chiar și după ce se usucă, împodobind cu ele nu doar uşile sau ferestrele caselor, ci și icoanele.
Citiți și:
- Top 7 mănăstiri cu icoane făcătoare de minuni
- Istoria sărbătorii Paștelui. Tradiții și biceiuri de Paști
- Când se sărbătorește Boboteaza și ce semnificație are
- Mitul care îl asociază pe Sfântul Nicolae cu Moș Nicolae
- Misterele legate de Sfântul Andrei, apostolul românilor
- Izvorul Tămăduirii: care este etimologia acestei sărbători
Conform tradiției Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători.
Întrucât persoanele Sfintei treimi, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. De aceea, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.