Islanda este o țară insulară nordică, aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Acest lucru probabil că nu reprezintă o necunoscută pentru majoritatea, ce este surprinzător în această țară constă în câteva curiozități absolut impresionante.
Islanda este cunoscută ca o mare nesfârșită de omăt alb, cu ape termale și Lumini Nordice care se reflectă pe un cer înghețat. Mult mai fascinante decât aceste lucruri sunt însă câteva curiozități nordice, despre care mulți dintre noi nu am știut că există.
1.Islanda are cea mai rarefiată populație din Europa
Are o populație de 364.260 de locuitori pe o suprafață de 103.000 km pătrați, ea fiind astfel țara cu cea mai rarefiată populație din Europa. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Reykjavík, aici locuind mai mult de 60% din populația întregii țări. Zonele înconjurătoare ale acestui oraș din sud-vestul țării dețin două treimi din populație.
2.Peste 80% din țară este alimentată cu energie generată de vulcanii activi
Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală.
Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de nord.
Populația valorifică energia hidro și geotermală generată de vulcanii activi pentru a alimenta peste 80% din țară. Guvernul și-a propus ca până în 2040 să neutralizeze utilizarea carbonului, iar până în 2050 să renunțe la combustibilii fosili.
Datorită poziției sale geografice și a numărului mare de cascade, izvoare geotermale, gheizere și vulcani, Islanda este azi cea mai importantă țară producătoare de energie verde.
3.Egalitarismul este foarte promovat de islandezi
Egalitarismul este ținut la mare preț de islandezi, inegalitatea veniturilor fiind printre cele mai mici din lume. Constituția interzice explicit folosirea de privilegii, titluri și ranguri nobiliare. Toată lumea se adresează după numele de botez.
Ca și în alte țări nordice, egalitatea între sexe este foarte ridicată. Islanda se clasează constant între cele mai bune 3 țări pentru femei. Democrația s-a instalat aici în 930, iar foloasele pe care le trag în prezent reprezintă o egalitate imbatabilă între femei și bărbați. Mai mult, Islanda a fost prima democrație din lume care a avut o femeie președinte.
4.Islanda are o rată de alfabetizare de 100%
În islanda nu există analfabetism, rata de alfabetizare fiind de 100%. Islandezii sunt avizi consumatori de literatură, având cele mai multe librării pe cap de locuitor din lume. La dimensiunea sa, Islanda importă și traduce mai multă literatură internațională decât orice altă țară.
Ea are și cel mai mare număr de publicații de reviste și cărți, iar statisticile spun că circa 10% din locuitorii țării ajung să publice o carte în timpul vieții.
În această țară, cărțile sunt cele mai obișnuite cadouri pe care le fac oamenii de Crăciun. UNESCO a declarat în 2011 Reykjavik, drept Orașul Literaturii.
5.Islanda nu are armată
În Islanda rata criminalității este extrem de scăzută, atât de scăzută încât polițiștii nu umblă înarmati iar localnicii nu-și încuie nici casele, nici mașinile. Tot aici, mamele își lasă liniștite cărucioarele cu bebeluși afară, când intră într-un magazin.
Conform Indicelui Global al Păcii, Islanda este cea mai pașnică țară din lume, datorită lipsei forțelor armate, criminalității reduse, și nivelului ridicat de stabilitate socio-politică. Un fel de obicei specific țărilor nordice unde, în general, rata criminalității este foarte scăzută (Norvegia, Suedia, Danemarca, etc.). De ce nu există infractori și infracțiuni?
Probabil pentru că nu există aproape nicio diferență între clasele sociale, toată lumea are la fel de mult, iar tensiunile economice lipsesc cu desăvârșire. Un alt motiv plauzibil este absența (sau rata extrem de mică de consum) a drogurilor puternice.
6.Limba națională este foarte bine conservată
Islandeza de astăzi seamănă izbitor de mult cu cea pe care o vorbeau locuitorii în Evul Mediu. Instituțiile oficiale se străduiesc ca, în loc să împrumute cuvinte din alte limbi, să creeze unele noi din materialul care există deja în dicționar. Limba oficială, scrisă și vorbită a Islandei este islandeza, o limbă nord-germanică provenită din nordica veche.
Ea a evoluat mai puțin decât orice altă limbă nordică, păstrând cel mai mult din inflexiunile verbale și substantivale, și a dezvoltat vocabular nou, în special, pe baza rădăcinilor autohtone, neîmprumutând din alte limbi. Rămâne singura limbă vorbită care mai păstrează runa Þ.
Limbajul islandez al semnelor a fost recunoscut oficial ca limbă minoritară în 2011. În educație, utilizarea sa în rândul comunității surdo-muților din Islanda este reglementată de Ghidul Național de Curriculum.
7.Numele oamenilor sunt stabilite printr-o formulă unică
În loc de a folosi numele de familie, așa cum este obiceiul în toate țările Europei continentale și în insulele Britanice, islandezii folosesc patronimele sau matronimele.
Acestea urmează numelui de botez al persoanelor, cum ar fi Elísabet Jónsdóttir (Elísabet Jón s dóttir=fiica – „Elísabet, fiica lui Jón”) sau Ólafur Katrínarson (Ólafur Katrín ar son=fiul – „Ólafur, fiul lui Katrín”). În consecință, cartea de telefon din Islanda este organizată alfabetic după numele de botez.
8.Islanda este singura țară din lume fără țânțari
În Islanda se găsesc aproximativ 1.300 de specii de insecte, dar nu există țânțari. Oamenii de știință cred că acest lucru se datorează faptului că temperaturile de pe insulă pot scădea sau crește brusc și neașteptat, fapt care interferează cu ciclul de viață al țânțarilor.
Țânțarii nu pot supraviețui la temperaturi mai mici de 10 grade Celsius și devin letargici la temperaturi situate între 10 și 15 grade Celsius.
Top 10 locuri spectaculoase din România, mai puțin cunoscute
Clima variază de la o zonă la alta a insulei. În general, coasta sudică este mai caldă, mai umedă și mai vântoasă decât nordul insulei. Înălțimile din centru sunt cele mai reci zone ale țării. Șesurile interioare din nord sunt cele mai aride. Iarna cade mai multă zăpadă în nord decât în sud.
Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată a fost de 30,5 grade Celsius la 22 iunie 1939 la Teigarhorn pe coasta de sud-est. Cea mai scăzută a fost de −38 grade Celsius la 22 ianuarie 1918 la Grímsstaðir și la Möðrudalur în nord-est. Recordurile de temperatură pentru Reykjavík sunt de 26,2 grade Celsius la 30 iulie 2008, și de −24.5 grade Celsius la 21 ianuarie 1918.
9.Bucătăria islandeză este atipică
O specialitate a bucătăriei islandeze este pufin afumat. Este vorba de păsărelele acelea polare, adorabile, cu pene albe pe piept și cioc în nuanțe de oranj.
Un alt preparat specific este rechin trecut printr-un proces de fermentare timp de 4 luni, servit sub formă de cuburi și succedat de câteva shot-uri de alcool Brennivin.
Altă „bunătate” din partea locului se numește Svið. Ce reprezintă acest preparat? Este de fapt, un cap fiert de oaie din care mesenii consumă limba și pomeții (considerate cele mai bune părți), dar și creierul.
Alte feluri de mâncare tradiționale sunt skyr, hákarl (rechin afumat), berbec afumat, capete de oaie pârlite și budincă neagră. Carnea de papagal de mare este considerată o delicatesă locală adesea pregătită la grătar.
10.Populația din Islanda nu consumă fast food
McDonald’s este unul dintre cele mai cunoscute lanțuri de fast-food din lume. Deși acest tip de restaurant are peste 38.000 de locații în peste 100 de țări, marca nu a avut succes unanim la scară mondială. Unele dintre aceste țări au avut McDonald’s, însă a trebuit să închidă anumite unități din motive economice sau politice.
Islanda a avut câteva restaurante, dar acestea s-au închis în 2019, după criza financiară masivă din țară. Toate ingredientele pe care le foloseau restaurantele McDonald’s era obigatoriu să fie importate conform regulamentului companiei.
Datorită prăbușirii monedei islandeze (Islanda Krone), a urmat scumpirea importurilor de carne, brânză, legume și alte articole similare, necesare pentru McDonald’s. Francizele nu au putut suporta această situație financiară și au trebuit să închidă restaurantele.
În schimb, locuitorii acestei țări consumă foarte mult băuturi carbogazoase.