Hărțuirea morală la locul de muncă așa cum spune legea, reprezintă orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin comportament abuziv, lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului.
Acest comportament afectează sănătatea fizică sau mentală ori compromite viitorul profesional al persoanei hărțuite, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
a) conduită ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acţiuni sau gesturi.
Din 2020, și epuizarea, oboseala accentuată, anxietatea, depresia, scăderea puterii de concentrare și a productivității intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.
Legislația din România privind hărțuirea morală la locul de muncă
Legislația privind dreptul muncii s-a îmbunătățit semnificativ și urmează în continuare ca Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 referitoare la prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi să fie modificate printr-o lege votată de Parlament la data de 14.07.2020, care ulterior va fi publicată în Monitorul Oficial.
În acord cu evoluțiile din plan european și global referitoare la protecția angajaților, Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare prevede că stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Modificările vizează hărțuirea morală la locul de muncă. Așadar, va exista un cadru legal clar prin care acești angajați vor putea obține daune morale și amendarea angajatorului care permite sau încurajează astfel de practici.
Drepturile angajatului român
Referitor la drepturile angajatului român în ce privește hățuirea morală la locul de muncă, „fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă”, conform Legii nr. 167, publicată în Monitorul Oficial pe 7 august 2020.
În cazul unei încălcări, victimele hărţuirii morale la locul de muncă trebuie doar să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului.
Atunci când se constată săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate să decidă, în condiţiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.
Sancțiuni privind hărțuirea morală la locul de muncă
Hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat, constituie contravenție şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.
Pentru a asigura respectarea dreptului angajaților la un loc de muncă lipsit de hărțuire morală, se prevede obligaţia angajatorului de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc astfel de acte sau fapte.
Nerespectarea acestor obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei. În mod firesc, răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
Dacă angajatorul stabilește în orice formă, reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă, fapta angajatorului va reprezenta contravenție și se va sancționa cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei.
Combaterea hărțuirii morale la locul de muncă
Managerii din orice organizație trebuie să creeze un climat psihosocial stabil, dar și să ia o serie de norme și politici organizaționale care să descurajeze și să sancționeze în mod drastic orice formă de hărțuire.
Un angajat trebuie să știe și să citească regulamentul intern al societății unde lucrează, care cuprinde reguli și norme, inclusiv impotriva intimidării. De asemenea, angajații pot fi instruiți asupra pericolelor hărțuirii morale prin diverse traininguri sau workshop-uri.
Citiți și:
- PwC: Fenomenul ”Marea demisie” continuă cu presiune și mai mare pe salarii
- Analiza PwC: Merită să ne întoarcem la impozitul progresiv?
- Legea offshore, aprobată de Parlament; ce efecte produce
- Care sunt cauzele falimentului City Insurance
- Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu mai multe crize
- Sierra Quadrant: Scumpirile pot duce la închiderea multor IMM-uri
Managerii trebuie să ofere în permanență un exemplu pozitiv prin comportament adecvat și atitudine respectuoasă, dar și prin instituirea unor reguli minime de politețe. Un alt aspect important, reducerea stresului ocupațional este o metodă eficientă de a minimiza riscul comportamentelor abuzive la locul de muncă.
Foto: Andrea-piacquadio from Pexels
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.