Jujube numit Măslinul dobrogean în țara noastră datorită regiunii unde crește, are denumirea științifică Ziziphus jujuba. Această specie rară a florei românești se poate adapta ușor în Dobrogea dar și în alte zone nisipoase din România.
Arbustul poate fi cultivat și valorificat pe terenurile aride din zonele de câmpie, în partea de sud a țării, Banat și Câmpia de vest sau în zone stâncoase unde are acces la apa din subteran (calitatea fructelor fiind influențată de acest aspect).
Terenurile de aici sunt adecvate pentru dezvoltarea în bune condiții a curmalului chinezesc pentru faptul că acesta, nu are nevoie de soluri fertile și este rezistent la frig. Tolerează ierni relativ reci cu temperaturi care ajung până la aproximativ -15 ° C. Preferă verile fierbinți, suportă seceta, îi plac solurile nisipoase, se poate adapta ușor în soluri lipsite de apă și soluri sărăturate. Planta suportă aceste condiții extreme deoarece prezintă spini și noduri, iar frunzele păstrează apa în tulpina curmalului.
Ce trebuie să știți despre Ziziphus jujuba
Foto: Pixabay/eyeccok
Ziziphus jujuba este denumit și corn turcesc, finap, curmal chinezesc, curmal roșu sau jujub. Curmal chinezesc este o specie arbustivă / arboricolă, cultivată în scop pomicol (pentru fructe), dar și decorativ în parcuri și grădini.
Datorită cultivării sale extinse, curmalul roșu este greu de stabilit de unde provine și totuși țara de origine este considerată a fi Asia de Sud, între Liban, nordul Indiei și China Centrală și de Sud. Ulterior a apărut în Europa de Sud-Est unde se întâlnește cu preponderență în estul peninsulei balcanice respectiv, în Turcia.
În Bulgaria este cunoscută sub numele de „hinap” sau „finab”. În partea estică a țării crește sălbatic dar este și un arbust de grădină, dorit pentru fructele sale. Pe teritoriul Dobrogei această plantă creşte sălbatic în zonele de stepă şi silvostepă, cu soluri şi stâncării calcaroase.
În România măslinul dobrogean este foarte rar, se poate întâlni în câteva zone din Dobrogea, la sud între localitățile Hârșova, Jurilovca și la nord în zona Măcinului, regiune unde planta este amenințată datorită faptului că este o specie necunoscută pe aceste meleaguri dar și din cauza defrișărilor cu foc.
La maturitate deplină poate fi de mărimea unui copac, dar dacă are o creștere controlată va fi un arbust de foioase de talie mică care poate atinge înălțimea de 5-12 metri cu ramuri spinoase. Fructul are formă ovală de culoare verde, comestibilă când este imatur cu consistența și gustul unui măr. Atunci când fructul este copt are culoarea maro și este asemănat cu o măslină, și în cele din urmă încrețit când este comparat cu o curmală.
Cum se utilizează Jujube în gastronomie și în medicină
Foto: Pixabay/reohunt
Din punct de vedere culinar Jujube este o plantă rară, gustoasă şi sănătoasă. Fructele se consumă proaspete sau zaharisite.
Mai multe state din lume consumă preparate care conțin Jujube, de la ceaiuri și alte licori până la prăjituri sau chiar miere obținută din aceste fructe:
- În China și Coreea se fac ceaiuri, oțet, siropuri, suc sau băuturi fermentate pe bază de jujuba, afumate sau glazurate se servesc ca gustare. Ținute în alcool, acestea se folosesc iarna în diferite preparate.
- La indieni, fructele de jujuba se ususcă, apoi se fac pudră și in combinație cu alte condimente se obțin mixuri populare sau se fac prăjituri numite ilanthai vadai sau regi vadiyalu (Telugu).
- În Levant se fac sucuri, siropuri și gemuri din fructele de jujuba.
- În Bengalul de Vest și Bangladesh fructele se folosesc la prepararea murăturilor.
- Fructele jujube sunt consumate de locuitorii din Madagascar pentru a face gem dar și proaspete sau uscate.
- În munții Atlas din Maroc se produce miere de jujube.
- Un sirop cu alcool numit brodo di giuggiole se produce în Italia.
- În Senegal Jujube fructul se consumă ca gustare, este transformat în pastă uscată dar se fac și bomboane cu aromă de jujube.
Foto: Pixabay/vesiraja
Și în medicină se folosește Jujube, fiind recomandat adesea de adepţii medicinei alternative. Din fructe se extrage ulei iar din semințe ceară. Din frunzele jujubei se extrage Ziziphin, un compus care suprimă abilitatea de a percepe gustul dulce. În scop fitoterapeutic se utilizează frunzele și fructele.
Fructele măslinului dobrogean conțin fosfor, cobalt, calciu și iod, într-o concentrație mult mai mare decât merele. Datorită acestor vitamine conținute în fruct, Jujube deține proprietăți antifungale, antibacteriale, antiinflamatoare, sedative, antispastice, antioxidante, imunostimulante și cicatrizante.
Totul despre Physalis (Păpălău), floarea lampion
Această plantă poate fi cultivată cu succes în culturile și grădinile din sudul României unde întâlnim cele mai multe zone aride și nisipoase. Curmalul chinezesc nu prea are dăunători în țara noastră, nu necesită tratamente fito-sanitare, nu necesită multă apă, și se descurcă și în condiții mai vitrege.
Cultura de curmal chinezesc ar putea deveni o sursă sigură de venit pentru multe familii, mai ales că pe piață există o cerere în creștere pentru fructele bogate în vitamine. Un hectar de curmal chinezesc poate atinge o producție anuală de 20-30 de tone de fructe, iar de la un singur arbore se pot obține 30-40 kg de curmale în formă proaspătă.
Din pepiniere puteți achiziționa puieți de curmal chinezesc cu 50 lei/puiet anul 3 sau cu 30lei/puiet anul 2. La ghiveci de 2l și înălțimea de 30-40 cm costă circa 75,00 lei. Un alt exemplu costă 80 lei un puiet anul 2, 120 lei anul 3 sau direct pe rod la prețul de 150 lei.