Ștefania Mărăcineanu, chimistul român de renume internaţional, personalitate marcantă a cercetării și științei din România, născută cu 140 de ani în urmă, a provocat prima ploaie artificială din lume.
Ştefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate şi ploi, iar mai târziu relaţia dintre cutremure şi precipitaţii. S-a lansat şi în alte ipoteze controversate, cum ar fi influenţa razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivităţii.
În urma unei ipoteze conform căreia razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială, comunitatea ştiinţifică din Franţa şi din Germania şi Anglia a avut o dispută destul de aprinsă, care a contribuit la izolarea Ştefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.
Despre viața savantului Ștefania Mărăcineanu
Ştefania Mărăcineanu s-a născut la București în 1882, și a avut o copilărie descrisă că fiind una nefericită, motiv pentru care nu au fost făcute publice prea multe detalii din viaţa personală.
A absolvit Facultatea de Ştiințe Fizico-Chimice în 1910 iar cariera a început-o ca profesor la Școala Centrală de Fete din București. Tot în acele vremuri, a câștigat o bursă de la Ministerul Științei din România și, ulterior, a decis să continuie studiile superioare la Institutul Radium din Paris.
Institutul care la acea vreme devenea un centru pentru studiul radioactivității la nivel mondial sub conducerea fizicianului Marie Curie, a fost locul unde Stéphanie Maracineanu, cum îi spuneau francezii, a început să lucreze la teza sa de doctorat despre poloniu, același element care a fost descoperit de Curie.
Cercetările chimistei au condus la ceea ce este cel mai probabil primul exemplu de radioactivitate artificială. Doctoratul în fizică, la terminat la Universitatea Sorbona din Paris în 1924. Tema tezei de doctorat a fost despre Cercetări asupra constanţei poloniului şi asupra penetrării în metale, primind calificativul «Très Honorable».
„Domnişoara Mărăcineanu a lucrat mai mulţi ani în laboratorul meu şi recent a obţinut titlul de doctor în ştiinţe fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei ştiinţifică”, declara Marie Curie la acea vreme.
Palatul Cantacuzino a intrat în proces de restaurare
A lucrat timp de patru ani la Observatorul Astronomic din Meudon, apoi s-a întors în România și a fondat primul laborator din ţară pentru studiul radioactivității. Savanta în 1931 a provocat prima ploaie artificală din lume, în Bărăgan.
Şi-a dedicat cea mai mare parte a timpului cercetării despre ploaia artificială, lucru care a condus-o până în Algeria pentru a-și testa rezultatele. Cu ajutorul unor săruri radioactive, a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii.
„Ne amintim că savanta româncă domnişoara Mărăcineanu a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”, a afirmat fiica lui Marie Curie într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal”, în 1934, recunoscând astfel meritele acesteia.
Munca Ştefaniei Mărăcineanu a fost recunoscută de Academia de Științe a României în 1936, unde a fost aleasă ca director de cercetare, însă nu a primit niciodată recunoaștere internațională pentru contribuția ei în descoperirea radioactivității artificiale.
Ștefania Mărăcineanu spre finalul vieţii a dus o luptă grea cu cancerul, o boală cauzată de iradieri și a murit pe 15 august 1944.
Citiți și:
- 24REAL: Românii preferă apartamentele cu 2 şi 3 camere
- Novum va dezvolta un ansamblu rezidențial lângă Parcul Carol
- Top 10 cele mai scumpe mașini din lume
Muzeul Curie din Paris găzduiește laboratorul chimic original de la Institutul Radium, unde și-a desfășurat cercetările Ștefania Mărăcineanu.