Primăria Capitalei a făcut demersuri pentru dezvoltarea trenului metropolitan. Asociația Intercomunitară de Transport Public București Ilfov (ADI TPBI) a lansat în SEAP o consultare de piață pentru a extinde trenul metropolitan pe două rute.
Consultarea are ca scop stabilirea valorii estimate și a duratei pentru Studiul de fezabilitate necesar dezvoltării serviciilor de tren urban și metropolitan București Ilfov pe traseul București Obor – Fundulea și Titan Sud – Frunzănești.
Termenul limită pentru transmiterea ofertelor este 23 noiembrie 2023, ora 23:59. Anunțul de consultare a pieței poate fi găsit aici.
Prin implementarea modelului de tren metropolitan, se urmărește introducerea unor noi rute, în care frecvența trenurilor să fie mai mare, astfel încât transportul public rutier pe aceeași rută să se reducă foarte mult.
Astfel, transportul public se va putea concentra pe relațiile neacoperite de trenul metropolitan, prin complementaritatea cu acesta asigurându-se noi rute de transport integrat, ceea ce va duce la creșterea mobilității și a calității serviciilor oferite pasagerilor.
Consultarea pieței pentru serviciul de elaborare a documentației tehnico-economice se face în două ipoteze: cu toate avizele necesare și fără avize.
Principalele caracteristici ale infrastructurii și ale serviciului de tren metropolitan sunt:
- Funcționează după un orar cadențat, adaptat fluxurilor de călători și corelat multimodal;
- Utilizează infrastructura feroviară existentă sau linii suburbane dedicate;
- Include peroane simple, în linie curentă, legate între ele sau cu rețelele de transport complementare prin subtraversări sau supra-traversări;
- Stațiile sau punctele de oprire sunt fără personal (achiziția de bilete și informarea călătorilor se fac prin sisteme informatice integrate);
- Călătoria (navetismul) durează în general sub o oră, cu o viteză comercială de 40–60 km/h.
Ce este trenul metropolitan
Trenul metropolitan, cunoscut și ca tren suburban sau tren de navetă, este un tip de tren de pasageri care deservește o zonă metropolitană, facilitând transportul în comun între suburbii și un oraș central. Termenul poate face referire la sisteme cu o mare varietate de caracteristici și frecvențe de circulație, dar este adesea utilizat în contrast cu metroul sau metroul ușor. Trenul metropolitan folosește în general locomotive electrificate sau diesel.
În general, rețelele de tren metropolitan sunt construite la standardele căilor ferate naționale și diferă de sistemele de metrou ușor sau de metrou prin următorii factori:
- dimensiuni mai mari,
- asigurarea unui spațiu extins pentru stat jos și redus pentru stat în picioare,
- frecvență de circulație mai scăzută (în majoritatea cazurilor),
- trenurile circulă, mai degrabă, la ore specifice în loc de intervale specifice,
- deservesc zone suburbane cu densitate mai scăzută, conectând de obicei suburbii la centrul orașului,
- utilizarea aceluiași traseu cu trenurile de pasageri sau de marfă,
- nu sunt complet separate de traficul rutier,
- au posibilitatea să nu oprească în toate stațiile (să circule în regim expres).
În România nu există o categorie specială de trenuri metropolitane. Trenurile CFR Călători (principalul furnizor de servicii de transport feroviar de persoane din România) circulă totuși în zonele metropolitane și sunt folosite de către navetiști.
Din punct de vedere nominal, acestea sunt considerate de cele mai multe ori trenuri regionale, existând totuși unele trenuri InterRegio care circulă în regim de tren suburban (cu opriri mai dese) în apropierea orașelor mari.
Citiți și:
- CFR Călători informează despre noul Mers al Trenurilor
- Noi oportunități pentru călătorii STB prin aplicația 24pay
- Camionul electric Mercedes-Benz eActros 600 pentru distanțe lungi
Exemple de rute metropolitane sunt Golești-Pitești, Galați-Barboși-Brăila, Verești-Suceava, București-Buftea, București-Fundulea, Constanța-Medgidia-Cernavodă și Cluj-Napoca-Apahida.
Primul serviciu de tren metropolitan din Capitală este deja în funcțiune, București Nord – Aeroportul Internațional Otopeni „Henri Coandă”, demonstrându-și în scurt timp utilitatea.
Urmează extinderea serviciilor către Fundulea, linie electrificată atât dinspre București Nord, cât și în relația cu București-Obor, în baza unui protocol care este în pregătire între Primăria Brănești și TPBI.
După ce proiectul va fi gata, vor exista 20 de linii care vor lega gările din Capitală cu principalele localități din Ilfov până în 2035.
Citiți și:
- ATP Trucks a produs 250 de vehicule comerciale la Baia Mare
- Automecanica Medias a dezvoltat primul autobuz electric românesc
- VW prezintă conceptul noului camper van California
Cele 20 de rute pe care va circula trenul sunt următoarele:
Gara de Nord – Aeroport T1
Gara de Nord – Scroviștea
Gara de Nord – Gara de Vest
Gara de Nord – Băneasa – Gara Obor,
Gara Obor – Băneasa – Gara de Vest
Titan Sud – Tânganu
Gara de Nord – Pantelimon
Gara de Nord – Băneasa – Islaz
Gara Obor – Pantelimon – Islaz
Gara de Nord – Săbăreni
Gara de Nord – Domneștii de Sus
Gara de Nord – Căciulați
Gara de Nord – Greci
Gara de Nord – Gara Vest – Progresul
Gara Obor – Băneasa – Aeroport T1
Gara de Nord – Snagov Plaja
Gara Obor – Tunari – Aeroport T1
Gara de Nord – Balotești – Aeroport T2
Orbital Mare (Centura)
Orbital Mic (inel median)
Cea mai importantă stație de pe acest tronson ar urma să fie cea de lângă bariera de pe Șoseaua Petricani, care desparte Sectorul 2 de Voluntari.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.