ANAF Alba a pus sechestru asigurător pe participația de 80,6858% deținută de Gabriel Resources în firma Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Măsura vine ca urmare a unei decizii arbitrale care obligă Gabriel Resources să plătească statului român 9,5 milioane de euro cheltuieli de judecată. Gabriel Resources consideră sechestrul ca fiind „prematur” și „afectat de nereguli procedurale” și anunță contestarea deciziei în instanță.
Compania are disponibilități financiare limitate (aproximativ 1,5 milioane USD) și se așteaptă la epuizarea fondurilor până la sfârșitul lunii mai 2024.Gabriel Resources se află în discuții cu investitori și alte părți interesate pentru a obține finanțare suplimentară.
Context
Gabriel Resources a inițiat un proces împotriva României în 2013, solicitând despăgubiri de miliarde de dolari pentru presupusa blocare abuzivă a proiectului minier de la Roșia Montană.
Tribunalul arbitral de la Washington a respins în martie 2024 pretențiile companiei, dând câștig de cauză României. Gabriel Resources a anunțat intenția de a contesta decizia tribunalului.
Sechestrul pune sub semnul întrebării viitorul proiectului minier de la Roșia Montană. Gabriel Resources are nevoie de finanțare suplimentară pentru a continua activitatea companiei și a contesta decizia tribunalului arbitral.
Statul român ar putea amâna aplicarea amenzilor privind e-Factura
Proiectul Roșia Montană este controversat, cu opinii divergente privind impactul economic și social al exploatării miniere.
Sechestrul ANAF pune presiune suplimentară pe Gabriel Resources și ridică incertitudini legate de viitorul proiectului Roșia Montană. Evoluția situației va depinde de rezultatul contestației companiei și de capacitatea de a obține finanțare suplimentară.
Proiectul minier de la Roșia Montană
Numele de Roșia Montană a devenit arhi-cunoscut după ce o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a obținut licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licență obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație.
Licența este valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006. De altfel autorizația de mediu, emisă pentru Minvest, a expirat în decembrie 2004, dar exploatarea de mici dimensiuni a continuat până în 2006, în condițiile în care licența nr.47/1999 nu a fost anulată.
RMGC este o companie înființată în anul 1997, în județul Alba, în care acționari sunt Gabriel Resources, firmă canadiană și acționar majoritar – cu 80,46% din totalul acțiunilor, compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% și alți acționari minoritari – cu 0,23%.
Insolvențe în sectorul imobiliar? 70% dintre dezvoltatori, în dificultate
Proiectul minier de la Roșia Montană este prevazut a se desfășura pe parcursul a 17 ani, pe o suprafață de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.
Proiectul Roșia Montană este combătut de o parte a membrilor Academiei Române prin Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană și Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date publicității.
Impactul asupra mediului
Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare, din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare.
Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării, moartea a 1200 tone de pește și contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni.