Poemul „Ultimul anotimp” de Ana Gubandru Tomescu este o meditație despre bătrânețe și moarte. Autoarea descrie cu o sinceritate emoționantă experiența declinului fizic și psihic, precum și sentimentele de singurătate, uitare și apropierea morții.
Poemul începe cu o imagine a bătrânilor ca fiind „rătăciții fără turmă”, care „dispar când Soarele răsare”. Această imagine sugerează că bătrânii sunt marginalizați de societate, considerați ca fiind inadecvați sau inutili.
Autoarea continuă prin a descrie problemele fizice și cognitive care apar odată cu vârsta înaintată. Bătrânii se plâng de dureri, probleme de vedere și de memorie, precum și de faptul că trecutul lor pare să dispară.
În ciuda acestor provocări, autoarea sugerează că bătrânii pot găsi liniște și împlinire în relația lor cu natura, cu Dumnezeu și cu divinitatea.
Copacii, ierburile, păsările și animalele sunt descrise ca fiind „frați” ai bătrânilor, care le oferă companie și sprijin. Dumnezeu este, de asemenea, o sursă de mângâiere pentru bătrâni, oferindu-le speranță și o perspectivă asupra vieții de apoi.
„Ultimul anotimp” este un poem emoționant care oferă o perspectivă profundă asupra experienței bătrâneții. Autoarea oferă o imagine realistă a provocărilor și a bucuriilor acestei etape a vieții, oferind, de asemenea, o speranță pentru viitor.
Ultimul anotimp
În anotimpul ăsta de pe urmă,
Nimeni nu ne mai vrea ca simpli inși;
Suntem ca rătăciții fără turmă
Și, fără de zăpadă, mereu ninși.
Acum suntem ca boabele de rouă,
Care dispar când Soarele răsare.
În lumea, traversând o eră nouă,
Nu-i loc de amintiri, nici de visare.
Trupu’-nvechit ne este în declin,
Vederea, deseori, ne joacă feste
Și mintea pierde–o cută sau un clin,
Iar tot trecutul pare o poveste.
Ne doare câte-o mână, un picior,
La treburile multe n-avem spor,
Turism mai facem doar printre nevoi,
Iar dragii noștri nu au timp de noi.
La teatru ne mai ducem doar cu gândul,
Pe fila cărții ne dispare rândul,
De dans ne amintim ca într-un vis,
Când, tineri fiind, zburdam în paradis.
Poezie: Iarna
Prietenii – o parte au plecat,
Iar cei rămași, petrec timpul în pat.
Trăim ca nedoriți eroi ai sorții,
Pândiți de ochiul vigilent al morții.
Dacă salvarea o vom apela
Și vârsta, sincer, ne-o vom declara,
Sigur că vom primi un ajutor-
Dar numai…în mileniul următor.
Adevărații frați acum ne sunt
Copacii, ierburi, păsări, animale,
Cerul cu stele și acest Pâmânt,
Și Îngerii ce ne-au vegheat pe cale.
Nu mai invidiem, nu mai urâm,
Ne este Dumnezeu Lumina Sfântă !
Lui ne rugăm și Lui Îi mulțumim
Și Maicii și la Sfinții ce ne-alintă!
În anotimpul ăsta de pe urmă,
Viața ne pare ca o taină mare,
Ca o examinare ce ne-ndrumă
Spre alte lumi de glorii sau uitare.
Poezia doamnei Ana Gubandru Tomescu face parte din volumul MĂRTURISITE GÂNDURI ȘI TRĂIRI – 2019, publicat la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Despre autoare
Ana Gubandru Tomescu (AGT) s-a născut în Comuna Ghioroiu, Județul Vâlcea, în anul 1950. Este absolventă a Facultății de Biologie București (1973). După terminarea studiilor universitare a fost repartizată ca cercetător la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură Floricultură Vidra, Județul Ilfov. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 37 de ani, în cadrul Laboratorului de Protecția Plantelor.
În perioada 1999-2016, a colaborat cu Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, unde a predat cursul Floricultură, Aranjamente florale și a fost coordonator științific la 37 Lucrări de disertație și 23 Lucrări pentru obținerea Gradului didactic I.
În literatura de specialitate, Ana Tomescu Gubandru a început să publice cărți după o anumită vârstă. Astfel că, după o parcurgere atentă a celor opt lucrări ştiinţifice publicate, dintre care șase premiate de Societăţi de prestigiu din România, autoarea scoate la iveală noi abilități, de această dată, cele de poetă.
Încă de tânără i-a plăcut jocul cu metafora și visele, însă debutul poetic l-a făcut în 2019 când, a publicat primul său volum, „Mărturisite gânduri și trăiri” care conține 135 de poezii.
Sub ochiul domniței cu pleoapă de brumă
Nu a trecut mult de la publicarea primului volum de poezii și Ana Tomescu ne surprinde în 2020 cu alte poezii cuprinse în „Cugetări pe aripa timpului”, un al doilea volum de versuri bine temperate.
Și în acest al doilea volum, autoarea utilizează domeniul poetic plin de metafore, epitete, enumerații ca în cel dintâi. Cele 126 de poezii structurează o călătorie fascinantă a minții și sufletului prin lumea reală și lumea visului.
În 2023, Ana Gubandru Tomescu publică al treilea volum de poezii, „File din cartea sufletului”. Volumul cuprinde 123 de poezii care explorează tema vieții, în toată complexitatea ei. Poeziile sunt scrise într-un stil liric, cu o sensibilitate deosebită. Aici autoarea abordează o gamă largă de subiecte, de la dragoste și pierdere, la bucurie și speranță.
Poeziile Anei Gubandru Tomescu se caracterizează prin sensibilitatea și emoția cu care abordează subiectele. Ea are un stil personal, care se remarcă prin utilizarea armonioasă a limbajului. Poeziile sale reflectă gândurile și sentimentele unei femei care a trăit o viață plină de experiențe.
Aceste poezii ne ajută să conștientizăm sensul vieții, importanța iubirii și a frumosului.