Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova și decedat în 15 iunie 1889, București, România) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. Ana Gubandru Tomescu îl numește pe Eminescu „Poetul nemuririi noastre”.
Poetul a publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V).
Au fost mai multe versiuni despre data și locul nașterii lui Mihai Eminescu totuși, a fost acceptată data nașterii ca fiind 15 ianuarie 1850, și locul Botoșani, precum a fost consemnat în registrul de nașteri și botez în arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani; în acest dosar data nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului – data de 21 în aceeași lună a aceluiași an.
Moartea lui Mihai Eminescu a avut loc pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din str. Plantelor nr. 9, București, după ce, la începutul anului, boala sa devenise tot mai violentă. Ziarul Românul anunța în ziua următoare la rubrica de știri: Eminescu nu mai este.
Corpul neînsuflețit al poetului a fost depus în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C. Bărcănescu a interpretat litania „Mai am un singur dor”. După slujba religioasă (Prohodul) și discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămați doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde Dimitrie Laurian rostea al doilea discurs funebru.
Poezie de Ana Tomescu Gubandru – Eminescu
Apoi cortegiul, la care s-au adaugat diverși trecători a pornit pe Calea Victoriei, Calea Rahovei și s-a îndreaptat apoi spre cimitirul Șerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi ai Școlii normale de institutori din București au purtat pe umeri sicriul până la mormânt, unde a fost îngropat sub „teiul sfânt” din cimitirul Bellu, după cum scria chiar Caragiale în necrologul În Nirvana.
George Călinescu a scris despre moartea poetului:„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”
Mihai Eminescu, considerat după moarte poetul național al României, a rămas în conștiința publică prin scrierile publicate antum și postum, prin adaptarea operei sale în teatru, muzică și film sau prin omagierea în numismatică și filatelie.
Numeroase mituri sau teorii ale conspirației au fost propagate despre viața și moartea lui Eminescu. Printre ele se numără teoria asasinării sale de către agenți ai Austro-Ungariei cu ajutorul prietenului și colaboratorului său, Titu Maiorescu.
În memoria Marelui Poet Național Mihai Eminescu, Ana Gubandru Tomescu a scris o poezie unde îl descrie ca fiind nemuitor atât el cât și Neamul Românesc, prin poeziile sale: „Prin nemurirea Sa nemuritori rămânem,/ Noi – ca Popor Român, ca Limbă și ca Țară.”
Poetul Nemuririi Noastre
(București,15 iunie 1989)
Pe Cerul României, Luceafărul străluce
Și își trimite raza în ochiul tuturora,
Iar slova-I, fără seamăn, în aur dăltuită,
Înalță, peste veacuri, curată aurora.
Nu-i minte omenească mintea să Îi priceapă-
Căci El văzu în științe, ce alții greu aflară;
Prin nemurirea Sa nemuritori rămânem,
Noi – ca Popor Român, ca Limbă și ca Țară.
Din recile morminte, ce s-au săpat în noi,
Când spunem Eminescu, iubirea reînvie !
Destinul prinde aripi, norocul se întoarnă
Și viața redevine frumoasă poezie !
Poezia doamnei Ana Gubandru Tomescu face parte din volumul CUGETĂRI PE ARIPA TIMPULUI– 2020, publicat la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Despre autoare
Ana Gubandru Tomescu (AGT) s-a născut în Comuna Ghioroiu, Județul Vâlcea, în anul 1950. Este absolventă a Facultății de Biologie București (1973). După terminarea studiilor universitare a fost repartizată ca cercetător la Institutul de Cercetare pentru Legumicultură Floricultură Vidra, Județul Ilfov. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 37 de ani, în cadrul Laboratorului de Protecția Plantelor. În perioada 1999-2016, a colaborat cu Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, unde a predat cursul Floricultură, Aranjamente florale și a fost coordonator științific la 37 Lucrări de disertație și 23 Lucrări pentru obținerea Gradului didactic I.
În literatura de specialitate, Ana Tomescu Gubandru a început să publice cărți după o anumită vârstă. Astfel că, după o parcurgere atentă a celor opt lucrări ştiinţifice publicate, dintre care șase premiate de Societăţi de prestigiu din România, autoarea scoate la iveală noi abilități, de această dată, cele de poetă.
Încă de tânără i-a plăcut jocul cu metafora și visele, însă debutul poetic l-a făcut în 2019 când, a publicat primul său volum, „Mărturisite gânduri și trăiri” care conține 135 de poezii.
Citiți și:
- Poezie de Ziua Planetei Pământ – Planeta vieţii noastre
- Lasă-mă, te rog, în lumea mea – Poezie de Ana Tomescu Gubandru
- Palmierul – Poezie de Ana Tomescu Gubandru
- La târg în Beer Șeva – Poezie de Ana Tomescu Gubandru
- 24 Ianuarie – Memorabila Zi a UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE
- Cântare Țării – Poezie de Ana Tomescu Gubandru
Nu a trecut mult de la publicarea primului volum de poezii și Ana Tomescu ne surprinde în 2020 cu alte poezii cuprinse în „Cugetări pe aripa timpului”, un al doilea volum de versuri bine temperate.
Și în acest al doilea volum, autoarea utilizează domeniul poetic plin de metafore, epitete, enumerații ca în cel dintâi. Cele 126 de poezii structurează o călătorie fascinantă a minții și sufletului prin lumea reală și lumea visului.
Ne puteți scrie pe adresa redactie@ thedaily.ro.